Procurorii DIICOT au finalizat de curând rechizitoriul primului dosar în care au fost trimiși în judecată ”combinatorul” Marian Cristian Bejan (foto, sursa www.libertatea.ro) și polițistul de la Crimă Organizată București, Robert Badea – ambii aflați în arest preventiv, alături de mai mulți complici. Ancheta procurorilor de la combaterea crimei organizate a scos la iveală faptul că Bejan, secondat de Badea, conducea una dintre cele mai violente grupări de crimă organizată din București și din țară, implicată începând din 2012 în activități diverse de la proxenetism, camătă dar și reglări de conturi extreme, sub forma unor tentative de omor. Toate datele dosarului arată că polițistul Badea, arestat alături de Bejan, deveniseră de ani buni un interlop sub acoperirea de polițist. Bejan a dat aproape 2,7 milioane de lei cu camătă în perioada 2017 – 2019.
CONTEXT. Un aspect relevant în cadrul unei grupări organizată o constituie modalitatea de exercitare a autorității liderului asupra membrilor, cele mai importante metode fiindt bazate, pe de-o parte, pe fidelizarea membrilor grupării prin remiterea de sume de bani sau împărțirea bunurilor obținute din comiterea de infracțiuni și crearea unei stări de dependență financiară, iar pe de altă parte, pe capacitatea de maniplare și sentimentul de teamă ca urmare a exercitării de acte de violență extremă sau amenințări, de către liderii grupărilor sau persoane apropiate acestora și care au ca scop tocmai menținerea autorității și ierarhiei în cadrul grupărilor de crimă organizată.
O astfel de grupare de crimă organizată, spun procurorii DIICOT, a fost identificată ca desfășurând activități infracționale și de coordonare a grupului infracțional organizat de pe teritoriul României, inițial, în țări precum Elveția, Italia și Spania și ulterior pe teritoriul României, unde liderul grupării, Marian Cristian Bejan s-a refugiat ca urmare a faptului că organele de cercetare penală din Elveția îl urmăreau pentru a-l trage la răspundere penală pentru o tentativă la omor calificat pe teritoriul acestui stat.
Astfel, activitatea infracțională a grupului de crimă organizată vizează perioada 2012 și până în present iar ca activități infracționale inițiale, generatoare de venituri pentru membrii grupării s-a constatat că acestea au constat în activități de exploatare sexuală a unor persoane, de pe urma cărora inculpații din dosarul DIICOT au obținut venituri consistente, fapt ce le-a permis să își diversifice activitățile infracționale.
În ceea ce privește răzbunările, Bejan este acuzat, în dosarul aflat acum pe rolul Tribunalului București, de tentativă de omor după ce, ajutat o serie de complici, pe teritoriul județului Vrancea, în zona Panciu a organizat o ”ambuscadă” în trafic în urma căreia aproape l-a omorât în bătaie pe un dușman de-al său din Bîrlad, Marian Albișor.
Controlul pazei din cluburile Mia Musica, Aristocrat, BOA și Bamboo, moment important pentru rețeaua Bejan – Badea
Anul 2015 pare să fie unul foarte important în ceea ce privește creșterea influenței lui Marian Cristian Bejan în lumea interlopă din București.
În acest sens, în concret, până în anul 2015, activitatea de pază a cluburilor din București a fost asigurată de persoane aflate în coordonarea numitului Roger Bogdan, acesta fiind victima unei infracțiuni de tentativă la omor comisă, în anul 2015, pe fondul conflictelor generate de paza cluburilor din București.
După comiterea acestei infracțiuni de tentativă la omor, paza cluburilor din București a fost preluată de gruparea „Bodyguarzilor”, grupare din care face parte și inculpatul Robert Cristian Badea, comisar de poliție în cadrul BCCO București Serviciul Antidrog, precum și numitul Țambrea Robert Cătălin zis „Barbă”.
Ancheta procurorilor DIICOT a demonstrate că Badea era de fapt cel mai important locotenent al lui Bejan, având în vedere informațiile și protecția pe care i-o putea oferi în fața instituțiilor statului. Deci, se poate spune că începând din 2015 Marian Cristian Bejan prin polițistul Badea avea un cuvânt important de spus în rețeaua ”Bodyguarzii”. Acest lucru este confirmat procurorilor DIICOT și de un martor sub acoperire, Antoni Ivanov. ”În urma aderării la grupul infracțional organizat a inculpatului Badea Robert-Cristian, inculpatul Bejan Cristian-Marian a început să obțină sume impresionante de bani din traficul de droguri, întrucât, cu ajutorul inculpatului badea Robert Cristian a avut acces pe piața neagră din cluburile de noapte Mia Musica, Aristocrat, BOA și Bamboo. Aceasta întrucât inculpatul Badea Robert-Cristian și numitul Costea Rudolf zis Cătălin Chioru erau liderii bodyguarzilor din cluburile respective, iar prin intermediul acestora se realiza distribuția drogurilor. Astfel, potrivit declarației martorului amenințat Ivanov Antoni „Badea Robert e în rolul principal. Știe tot ce se întâmplă. Nu se distribuie drogurile fără acordul lui (…) Presupun că toată lumea știe că Badea Robert este lucrător la Serviciul Antidrog””, a declarat la DIICOT martorul sub acoperire. Pentru trafic de droguri a fost disjuns un nou dosar din cel în care Marian Bejan și Robert Badea au fost trimiși în judecată.
Anchetatorii au stabilit că, în aceste cluburi, Bejan a realizat adevărate „zone libere” în care se desfășoară traficul de droguri, cu sprijinul majorității liderilor lumii interlope din România, evidențiindu-se în acest sens membrii grupărilor „Caran”, „Cămătari”, „Corduneanu”, „PIAN”, „Duduieni” și altele.
Practic, din 2015 Marian Bejan a devenit o punte de legătură între grupările de crimă organizată din București și din țară.
O parte din bani erau spălați prin societatea AMANET LIZEANU S.R.L, controlată Bejan. Astfel, în perioada analizată, respectiv 01.01.2017 – 29.11.2019, au fost încheiate în fapt un număr de 10.865 contracte de amanet, având un rulaj total de 2.630.039 lei, ceea ce la un curs valutar actual de 4,8 lei/1 Euro reprezintă aproximativ 548.000 Euro.
Suspiciuni că polițistul Badea își ascundea banii în cryptomonede. Legătura cu Clanul Vancică
Foarte interesant este ce au găsit anchetatorii de la DIICOT la perchezițiile domiciliare la o locuință din comuna Ciorogîrla, casă folosită de polițistul Robert Badea.
Mai exact, anchetatorii au găsit înscrisuri din care rezultă că Robert Badea a făcut mai multe tranzacții cu cryptomonede, lucru care ar putea constitui un indiciu în legătură cu modul în care au fost ascunși banii grupării.
De asemenea, procurorii DIICOT au mai descoperit că Badea, în anul 2018 se afla în legătura mai multor grupări infracționale, sens în care este de menționat gruparea Vancică, coordonată de numitul Niță Cami zis ”Fane Vancică”, ce acționa în Sectorul 4 din București, în zona Piața Reșița unde comercializa țigări de contrabandă. Din ancheta realizată în dosarul DIICOT nr. 2275/D/P/2018 a rezultat faptul că inculpatul Badea Robert Cristian vămuia în schimbul consilierii orice activitate infracțională.
Astfel, în situația în care alte persoane ce nu făceau parte din gruparea coordonată de numitul Niță Cami zis ”Fane Vancică intenționau să desfășoare activități de contrabandă, aceștia se adresau Georgetei Brănescu, mama lui Badea Robert Cristian, care mai departe îi raporta fiului ei și acesta organiza o întâlnire cu persoanele doritoate în care trebuiau puse la punct datele colaborării. De asemenea, în cadrul dosarului nr. 2275/D/P/2018 s-a reținut faptul că liderul grupării ”Vancică„ a achiziționat un apartament cu ajutorul mamei lui Badea Robert Cristian, unde erau depozitate țigări de contrabandă, iar în momentul în care s-au realizat perchezițiile domiciliare inculpatul, prin discuțiile purtate cu Brănescu Georgeta a evidențiat faptul că avea cunoștință de activitatea infracțională desfășurată.
