
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au făcut miercuri, 12 februarie, 17 percheziții în București și în Galați și Brăila într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracțional organizat, format din 10 persoane, specializat deturnarea licitațiilor publice
UPDATE 3 Citiți continuarea aici
UPDATE 2
Curtea de Apel București a decis în seara zilei de joi, 13 februarie să ia măsura controlului judiciar față de șase persoane cercetate în dosar. Iată exact decizia Curții:
În temeiul art. 211 C.proc.pen., dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inc. Radu Gheorghe, Negreanu Marius Adrian, Baicu Mihai Cosmin, Bies Johan David, Bugică Radu, Hrisca Adrian Catalin pe o perioada de 60 de zile, de la data de 13.02.2020 la data de 12.04.2020. În temeiul art. 215 alin.1 C.proc.pen., pe timpul cât se află sub control judiciar, dispune ca inc. Radu Gheorghe, Negreanu Marius Adrian, Baicu Mihai Cosmin, Bies Johan David, Bugica Radu, Hrisca Adrian Catalin să respecte următoarele obligaţii: – să se prezinte la instanţa de judecată/organul judiciar ori de câte ori sunt chemati; – să informeze, de îndată, organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; – să se prezinte la secţia de poliţie în a cărei rază îşi au domiciliul/resedinta, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemati. În temeiul art.215 alin.3 C.proc.pen. atrage atenţia inc. Radu Gheorghe, Negreanu Marius Adrian, Baicu Mihai Cosmin, Bies Johan David, Bugica Radu, Hrisca Adrian Catalin că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive. În temeiul art.215 alin.4 C.proc.pen., dispune ca supravegherea inc. să fie realizată de secţia de poliţie în a cărei rază îşi au domiciliul/locuinta. In temeiul art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân in sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie in 48 de ore de la pronunţare pentru cei prezenţi şi de la comunicare pentru cei lipsă. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 13.02.2020, ora 23.30.
UPDATE 1
Procurorii DIICOT i-au reținut pentru 24 de ore pe afaceristul gălățean Radu Gheorghe, zis Gelu Țăranu și partenerul său olandez, Johan David Bies pentru deturnarea unor licitații publice în dosarul EXECUTORII-BRD. Cei doi urmează a fi propuși, joi, 13 februarie, pentru arestare preventivă la Curtea de Apel București, alături de celelalte patru persoane reținute în același dosar.
Surse judiciare au declarat pentru NewsOnline că reținerea lui Radu Gheorghe a produs rumoare în Galați unde acesta era perceput ca un personaj influent și foarte bine relaționat în mediul judiciar din plan local. De altfel Gelu Țăranu a și fost în 2012, în Galați, consilier local din partea PDL, fiind la acel moment un apropiat al lui Mircea Toader.
Printre alte afaceri, Gelu Țăranu și olandezul Johan David Bies au preluat împreună, în 2019, prin firma Popa Nan Project, societatea București SINATEX care este producător de veșminte bisericești. Mai jos puteți citi faptele de care sunt acuzați cei doi.
Procurorii DIICOT au destructurat o grupare de crimă organizată, cunoscută sub denumirea generică de ”EXECUTORII”, organizată după un model piramidal în vârful căruia se află incontestabil, liderii grupului infracţional organizat recunoscuţi de toți ceilalți membri, respectiv RADU GHEORGHE, zis GELU Țăranu şi Johan David Bies
”Inițierea şi constituirea grupului infracțional organizat a avut loc în cursul anului 2018 când componenții eșalonului decizional s-au grupat în jurul liderilor: RADU GHEORGHE, zis GELU şi JOHAN DAVID BIES, recunoscând statutul acestora, şi totodată şi-au recrutat sau format(specializat) locotenenţii (aderenţii şi sprijinitorii) – componenţi ai eşalonului execuţional. Începând cu anul 2018, liderii decizionali: RADU GHEORGHE, zis GELU şi JOHAN DAVID BIES, persoane foarte potente financiar, administratori ai mai multor societăți comerciale şi asociaţi în cadrul multor societăţi comerciale cu răspundere limitată sau pe acţiuni au constituit alături de făptuitorii : HRIŞCĂ ADRIAN CĂTĂLIN, BAICU MIHAI COSMIN, NEGREANU MARIUS ADRIAN şi RADU CRISTINA MIHAELA un grup infracțional organizat specializat în comiterea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prev. de art. 246 C.pen. – obţinerea informaţiilor prealabile cu privire la bunurile imobile supuse executării silite, urmată de realizarea unor înţelegeri prealabile în vederea asigurării adjudecării bunurilor imobile la preţuri derizorii”, arată procurorii DIICOT în descrierea faptelor lui Gelu Țăranu, a olandezului Johan David Bies.
Sursele NewsOnline arată că atât Gelu Țăranu cât și Johan David Bies sunt personaje foarte cunoscute în mediul de afaceri, și nu numai, din zona Galați – Brăila.
În concret, Radu Gheorghe mai este vizat într-un dosar al Structurii Centrale a DIICOT pentru că a stat în spatele unei grupări care se ocupa cu furtul unor societăți comerciale prin falsificarea documentelor iar surse judiciare ale NewsOnline spun despre Gelu Țăranu că ar fi conectat la o grupare de basarabeni anchetată de autoritățile române.
Johan David Bies este un om de afaceri olandez cu afaceri de milioane de euro în industria cărnii, fiind deținătorul unor complexe de animale în zona Brăila.
În ceea ce privește dosarul în care DIICOT a făcut miercuri, 12 februarie, mai multe percheziții procurorii arat că ”Din conţinutul materialului probator administrat în prezenta cauză se constată că bunurile imobile ce fac obiectul deturnării licitaţiilor publice au constituit garanţii imobiliare în favoarea unităţii bancare BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE, mai exact au servit drept garanţii acordării unor contracte de credit bancar în anii 2008 – 2009. Este de remarcat faptul că aceste contracte de credit au fost acordate preponderent de BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE – SUCURSALA DOROBANŢI unor diferite persoane fizice sau juridice, termenul de restituire fiind unul foarte scurt, respectiv aproximativ 1 an., iar valoarea acestor credite fiind una foarte mare(majoritatea având o valoarea de cel puţin 1.000.000 euro). În cadrul acestui dosar penal deşi au fost puse la dispoziţie de unitatea bancară contractele de credit bancar, contractele de instituire a garanţiilor ipotecare şi înscrisurile care au servit la încheierea contractelor de credit, nu va fi analizată modalitatea de acordare a acestora, respectiv legalitatea acestora întrucât aceste aspecte fac obiectul unor alte dosare penale aflate în stadiu de efectuare a unor acte de urmărire penală sau judecată”
Procurorii susțin că din modalitatea de acordare a acestor credite, a perioadei de acordare, a cuantumului acestora, a scopului perceperii acestor împrumuturi – restituirea foarte redusă a creditului bancar sau nerestituirea acestuia în integralitate, a valorii reale a bunurilor imobiliare aduse drept garanţii se constată că încă de la momentul aducerii în garanţie a bunurilor imobile ce fac obiectul prezentei cauze s-a urmărit executarea silită a acestora.
”Deşi anii de acordare a acestor credite au fost 2008-2009, perioadă în care preţurile bunurilor imobile au fost deseori supraevaluate, fără un fundament economic real, prăbuşirea ulterioară a pieţei imobiliare şi amplasamentul acestora (preponderent terenuri agricole) au făcut nu doar ca bunurile imobiliare ce au constituit garanţii imobiliare să nu mai constituie garanţii reale în vederea recuperării sumelor creditate ci şi ca acestea să devină neatractive persoanelor fizie sau juridice care activau în domeniul imobiliar în vederea cumpărării sau utilizării pentru edificarea unor proiecte imobiliare”, precizează DIICOT.