Cristi Ciuperca
Mircea Moise, administrator special și consilier juridic în cadrul unor societăți controlate de omul de afaceri Adrian Mititelu, patronul echipei FC U Craiova 1948, a pierdut în primă instanță procesul care i-a fost deschis de omul de afaceri Mihai Rotaru (foto), patronul echipei CS Universitatea Craiova. Tribunalul București a stabilit, printre altele, că Moise trebuie să-i plătească 1.000 de euro daune morale lui Rotaru.
”Admite în parte cererea. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 1.000 euro, echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plăţii, cu titlu de daune morale, pentru prejudicii aduse imaginii. Obligă pârâtul la publicarea, pe cheltuiala sa, a dispozitivului hotărârii într-un ziar de largă circula?ie, în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti, Secţia a V-a Civilă. Soluţie pusă la dispoziţia părţilor azi, 24.09.2021, prin mijlocirea grefei”, a stabilit Tribunalul București.
Așa după cum arată și minuta deciziei, sentința nu este definitivă ea putând fi atacată cu apel de ambele părți.
Procesul a fost deschis de Mihai Rotaru pe 24 decembrie 2020 după ce, cu o lună în urmă, pe 6 noiembrie 2020 Mircea Moise l-a acuzat pe Rotaru într-o emisiune de la Radio Sport 1 că ar face parte dintr-un grup infracțional alături de alți magistrați și că el, Rotaru, stă în spatele condamnării la închisoare cu executare a lui Adrian Mititelu.
Moise a susținut că Rotaru ar fi corupt judecători din Craiova. Declarațiile juristului lui Mititelu au fost preluate și de www.prosport.ro
În motivarea deciziei prin care l-a sancționat pe Mircea Moise, obținută de newsonline.ro, Tribunalul București a explicat pe larg de ce l-a sancționat pe juristul lui Mititelu și de ce a stabilit cuantumul despăgubirilor la doar 1.000 de euro față de 100.000 de euro cât ceruseră inițial Mihai Rotaru.
”Astfel, este fără îndoială că acuzarea reclamantului de săvârșirea unor infracțiuni și constituirea unui grup infracțional organizat, atât la o emisiune radio, cât și prin preluarea acestui interviu în presa scrisă, a fost de natură să îi afecteze dreptul la imagine și să îi lezeze reputația. Pe de altă parte, deși o anumită afectare a drepturilor reclamantului poate fi prezumată în mod rezonabil (așa cum a reținut și CEDO, în jurisprudența sa), tribunalul va avea în vedere cu ocazia stabilirii cuantumului despăgubirilor că reclamantul nu a dovedit, în concret, măsura în care i-a fost afectat dreptul la imagine și reputație, respectiv câte persoane au citit articolul respectiv și cum anume s-a schimbat percepția publică asupra sa. În aprecierea cuantumului despăgubirii, tribunalul se va raporta și la nivelul de trai din România, suma solicitată de reclamant (100.000 euro) fiind excesivă prin raportare la acest criteriu, având în vedere natura prejudiciului creat. Deși dreptul la nume și reputație reprezintă o valoare foarte importantă a ființei umane, despăgubirile ce pot fi acordate pentru lezarea acestuia trebuie cuantificate și prin raportare la alte valori ce țin de esența acesteia, cum ar fi dreptul la viață sau la integritate corporală și sănătate, a căror încălcare are repercusiuni mult mai grave și presupune acordarea unor despăgubiri semnificative”, se arată în hotărârea Tribunalului București.
În ceea ce privește despăgubirile pecuniare solicitate de reclamant, Tribunalul București, ”judecând în echitate, având în vedere criteriile expuse mai sus, precum și întregul context al cauzei, respectiv prejudiciile imaginii și reputației ce se poate reține în mod obiectiv că au fost produse reclamantului, tribunalul apreciază ca fiind suficientă o sumă în cuantum de 1.000 de euro (respectiv echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății, având în vedere că în România plățile se fac în moneda națională, leul) pentru repararea prejudiciului moral, având în vedere că parte a acestuia este reparat prin simpla constatare de către instanță a încălcării drepturilor nepatrimoniale, dar și prin măsurile reparatorii menționate anterior (publicarea dispozitivului hotărârii)”.
Totodată, tribunalul apreciază că, în situațiile în care prejudiciul moral rezultă din încălcarea drepturilor nepatrimoniale privind onoarea, demnitatea, reputația, imaginea prin săvârșirea unor fapte ilicite prin intermediul presei, în afară de reparația pecuniară se poate recurge și la alte remedii, precum cele solicitate de reclamant și prevăzute de art. 253 alin. 1 lit. b și slin. 3 C.civ., respectiv obligarea autorului la publicarea hotărârii de condamnare și/sau încetarea încălcării și interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă. Dispunerea acestor tipuri de măsuri au ca efect repararea în parte a prejudiciului moral suferit, cu consecințe și asupra cuantumului despăgubirilor ce vor fi acordate.
”Raportat la toate considerentele expuse, tribunalul va admite în parte cererea și va obliga pârâtul la publicarea, pe cheltuiala sa, a dispozitivului hotărârii într-un ziar de largă circulație, în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii (tribunalul reține că este suficientă publicarea dispozitivului hotărârii, pentru a se atrage atenția pârâtului asupra consecințelor faptelor sale și pentru a contribui inclusiv la prevenția generală, prin descurajarea altor persoane de a face afirmații calomniase, fără a avea o minimă bază factuală)”, a concluzionat Tribunalul București.
sursa foto www.digisport.ro
