Dosarul de evaziune fiscală al creatoarei de modă Adina Buzatu s-a reluat la Curtea de Apel București

La Curtea de Apel București s-a derulat joi, 1 septembrie, primul termen de cameră preliminară în dosarul penal în care Parchetul Curții de Apel Ploiești a trimis în judecată la finalul anului trecut mai mulți oameni de afaceri pentru acuzații de evaziune fiscală, delapidare și complicitate la cele două fapte. Printre cei trimiși în judecată se află și creatoarea de modă Adina Viorica Buzatu.

Inițial rechizitoriul întocmit de Parchetul Curții de Apel Ploiești a fost trimis și înregistrat la Curtea de Apel Ploiești.

”Admite excepţia lipsei de competenţă teritorială de soluţionare a cauzei de către Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Ploieşti, excepţie invocată de către inculpaţii Arsenescu Alexandru Ştefan, Dinu Doru, Baltă Dragoş şi Bîscu Ion. Declină competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti şi trimite dosarul acestei instanţe de judecată”, a decis Curtea de Apel Ploiești pe 30 mai anul acesta.

La termenul de joi, 1 septembrie, de la Curtea de Apel București, Adina Buzatu (foto, sursa kfetele.ro) a lipsit de la proces pe fondul unei cereri de amânare depuse de avocatul ei care a arătat că are probleme medicale.

Procurorul de ședință prezent la acest termen a anunțat completul de judecată că la termenul următor este posibil să invoce excepția lipsei de competență teritorială a Curții de Apel București, caz în care se va ivi un conflict negativ de competență ceea ce înseamnă că Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să stabilească care este instanța competentă să soluționeze acest dosar penal pe fond.

Președintele completului de judecată, Damian Dolache a decis să fixeze un nou termen de judecată pentru 16 septembrie, moment la care se va vedea dacă această excepție de necompetență teritorială a curții va fi ridicată efectiv.

Dosarul este de competența Curții de Apel în primă instanță pentru că printre inculpații trimiși în judecată se regăsește și un avocat, Dragoș Baltă.

Ce prejudiciu s-a reținut

Conform Parchetului Curții de Apel Ploiești Victor Cristian Nica, în calitatea de administrator, în drept sau în fapt, a 17 societăți comerciale, dintre care 15 cu un comportament tip fantomă , a iniţiat şi desfăşurat relaţii comerciale fictive cu cincisprezece beneficiari – administratori în drept/în fapt a 18 de societăți comerciale cărora, la diverse perioade de timp dar în realizarea unei rezoluții infracționale unice, le-a emis în total un număr de cel puțin 617 facturi fiscale ce au fost înregistrate în evidențele contabile ale acestor din urmă firme ca și cheltuieli fictive, și astfel i-a sprijinit pe acești beneficiari să sustragă de la plata către bugetul de stat a unei valori cumulate de 16.440.961 lei, prejudiciu reprezentând impozit pe profit și TVA întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 9 alin. 1 lit. c) și alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplic art. 35 alin. 1 Cod penal (617 acte materiale ).

În ceea ce privește acuzația de delapidare, Parchetul Curții de Apel Ploiești a stabilit că:

”Faptele inculpatului principal #### ###### ######## (Nica Victor Cristian n.r.) care, în definitivarea fiecărei fapte de complicitate la evaziune fiscală în parte astfel cum a fost evocată mai sus, i-a sprijinit pe cei cincisprezece beneficiari, plus încă trei – administratori în drept/în fapt a 21 de societăți comerciale, să sustragă suma cumulată de 30.576.245 lei, în sensul în care banii virați de fiecare dintre aceștia printr-un total de 1.000 de viramente diferite pentru ”plata” serviciilor/lucrărilor fictiv furnizate i-a recepționat, i-a retras, iar în final i-a restituit fiecăruia în parte potrivit înțelegerii frauduloase avute întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare în formă continuată, prev. de art. 48 alin. 1 Cp rap. la art. 295 Cod penal rap. la art. 308 Cod penal și la art. 309 Cod penal, cu aplic art. 35 alin. 1 Cod penal (1.000 de acte materiale )”.

Lista inculpaților din dosarul de evaziune fiscală.

Din acuzațiile procurorilor rezultă că Nica este cel care a pus la dispoziția mai multor oameni de afaceri firme fantomă, fără activitate economică reală. Oamenii de afaceri facturau din firmele proprii diverse servicii aparent prestate de către firmele fantomă ale lui Nica, acesta scotea banii cash și împărțea cu oamenii de afaceri.

Punctual, în cazul Adinei Buzatu procurorii Parchetului Curții de Apel Ploiești au reținut următoarele fapte penale:

– unei infracţiuni de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c și alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin.1 C.p.

Faptele inculpatei ###### ##### ####### care, în perioada 27.02.2012 – 20.12.2013, în calitate de administrator al ## #.A.B. ### ##### SRL București, a dispus înregistrarea în evidenţa contabilă a societăţii, la diferite intervale dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a unui nr. de cel puțin 37 cheltuieli/ facturi fiscale fictive, în valoare totală de 5.008.607 lei, și prin aceasta a cauzat bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 1.615.680 lei, nerecuperat, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9, alin. 1 lit. c si alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin.1 C.p. ( cel puțin 37 de acte materiale).

Sunt incidente disp. alin. 2 din cuprinsul art. 9 din acest act normativ întrucât, la momentul epuizării infracțiunii, echivalentul în euro al prejudiciului astfel cauzat depășește pragul de 100.000 euro în echivalent.

– unei infracţiuni de delapidare în formă continuată prev. de art. 295 Cod penal rap. la art. 308 Cod penal și la art. 309 Cod penal, cu aplic art. 35 alin. 1 Cod penal;

Faptele aceleiași inculpate care, în perioada 26.03.2012 – 14.04.2014, în calitate de administrator al ## #.A.B. ### ##### SRL București și în baza unei unice rezoluții infracționale, si-a însușit în final suma de 4.544.781 de lei din conturile firmei, prin 131 de viramente distincte, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare, prev. de art. 295 Cod penal rap. la art. 308 Cod penal și la art. 309 Cod penal, cu aplic art. 35 alin. 1 Cod penal (131 de acte materiale).

– cu aplic. art. 38 alin. (1) Cod penal;