O societate comercială din Brașov, SC Benedek Delux SRL, a fost condamnată la o amendă penală de 22.000 de lei după ce la sediul firmei procurorii DIICOT au găsit droguri, mai exact Cannabis, care erau pregătite pentru comercializare. Aparent firma se ocupa cu vânzarea produselor pe bază de cânepă și ulei de cannabis. Intervenția procurorilor DIICOT Brașov a oprit firma din a-și deschide un punct de lucru în Sibiu.
”Am căutat un spațiu comercial în Sibiu, după care în august-septembrie 2020 am efectuat prima comandă către societatea lui ###### #######, comandând dulciuri cu CBD, flori de cânepă și ulei de cannabis. Cu privire la aceste produse, ###### m-a asigurat că conțin cel mult 0,2% THC, astfel încât sunt legale pentru a fi vândute către populație. Cred că până în prezent am comandat produse de la ###### de aproximativ 6-7 ori. O parte din aceste produse le-am vândut online, însă activitatea de vânzare efectivă în cadrul punctului de lucru din Sibiu urma să înceapă săptămâna viitoare. Am achiziționat în total produse constând în dulciuri cu CBD, flori de cânepă și ulei de cannabis de la ###### ####### în valoare de aproximativ 3000 euro. Cunosc că ###### ####### achiziționa produsele comestibile – dulciuri cu CBD și băuturi cu cannabis din Olanda, flori de cânepă din Austria și posibil din Slovenia, iar uleiul de cannabis (al doilea lot) l-a achiziționat de la Cannex”, a spus la DIICOT reprezentantul Benedek Delux SRL.
Societatea comercială a încheiat, prin reprezentant un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DIICOT Brașov, acordul fiind validat de judecători prin decizia Tribunalului Brașov din 29 august.
Dosarul DIICOT Brașov s-a constituit în 2020 când prin ordonanţa din data de 24 iunie 2020 s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „trafic de droguri de risc”, prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, reţinându-se, în fapt, că persoane necunoscute, prin intermediul unei pagini din reţeaua de socializare Facebook „RomHemp.cbdcoffeehouse”, distribuiau produse ce conţin Tetrahidrocannabinol (THC) şi, prin aceeaşi reţea de socializare, au anunţat deschiderea unui magazin cu produse similare pe raza municipiului Brașov.
Ulterior persoanele au fost identificate iar la perchezițiile din 19 ianuarie 2021 de la SC Benedek Delux SRL din Brașov procurorii au găsit în autovehiculul marca Audi A6 aflat la sediul societăţii 19,19 grame Cannabis și la punctul de lucru al aceleiaşi societăţi situat în Sibiu, în total 180 ml lichid vâscos (ulei de cânepă n.r.) în care s-a pus în evidenţă CBD şi THC şi 94,21 grame Cannabis, fapte ce, conform procurorilor DIICOT, întrunesc elementele de tipicitate ale infracţiunii de „trafic de droguri de risc”, prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr.143/2000.
Tribunalul Brașov a mai fost sesizat de procurorii DIICOT cu un alt acord de recunoaștere a vinovăției încheiat de procurori cu SC Prețuim Sănătatea, societate tot din Brașov care a cultivat cânepă și care a furnizat produse pentru alte societăți comerciale printre care și Benedek Delux SRL.
Reprezentantul Prețuim Sănătatea a declarat la DIICOT că ”în luna aprilie 2020 am deschis pe str. Republicii, la nr. 35 un magazin prin intermediul căruia comercializam produse obţinute din cânepă, cu concentraţie de CBD, cu conţinut de canabinoizi”.
”Produsele pe care le-am comercializat în magazinul de pe #### ########### ### ## au fost procurate din Uniunea Europeană din ţări precum: Austria, Slovenia, Olanda, respectiv: flori de cânepă, brioşe, răcoritoare, acadele, uleiuri, cosmetice. Uleiul de CBD l-am procurat iniţial din Slovenia, însă ulterior am ajuns să-l procur din Iaşi de la societatea Canx care deţine o fabrică de procesare în Iaşi. Societatea „Preţuim Sănătatea” SRL are încheiat un contract de furnizare cânepă cu ####### ############ SRL în baza căruia am transportat în cursul lunii noiembrie 2020 1,7 tone de cânepă la Iaşi în vederea procesării”, a declarat la DIICOT reprezentantul Prețuim Sănătatea.
Unde peste problema în cazul Canabidiolului
NewsOnline redă integral analiza magistraților din acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu SC Benedek Delux SRL:
În ceea ce priveşte statutul Canabidiolului – CBD, acesta este considerat ingredient alimentar nou ce intră sub incidenţa Regulamentului (CE) ######### privind alimentele noi, ca urmare necesită autorizare din partea Comisiei Europene pentru a fi folosit în produsele alimentare. Până în prezent nu a fost emisă nicio autorizare. În România, cadrul legal pentru implementarea acestui regulament este asigurat de HG nr. 592/2018 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) ######### privind alimentele noi iar introducerea pe piaţă a alimentelor noi care nu sunt autorizate şi nu sunt introduse în Lista Uniunii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 la 6.000 lei, conform art. 7 alin. 1. La alin. 2 este desemnat pentru constatare şi sancţionare „personalul împuternicit al Ministerului Sănătăţii” care poate să dispună, potrivit alin. 3 şi măsura complementară de interzicere a produsului la comercializare. De asemenea, la art. 8 este stipulat faptul că „responsabilitatea pentru introducerea pe piaţă a alimentelor noi, precum şi asigurarea conformităţii acestora cu regulamentul aparţine operatorilor din sectorul alimentar care pun pe piaţă alimentul nou.”
În consecinţă, prin raportare la toate dispoziţiile legale anterior invocate se constată că niciuna dintre societăţile menţionate nu era autorizată să vândă produse din cânepă, cu conţinut de CBD. Aspectul în sine nu ar prezenta relevanţă în domeniul ilicitului penal ci doar contravenţional, dacă respectivele produse nu ar conţine şi THC. (În România nu a fost încă realizat cadrul legal necesar implementării noului Regulament (UE) nr. 625/2017 – intrat în vigoare la data de 14 decembrie 2019 privind controalele oficiale şi alte activităţi oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislaţiei privind alimentele care vizează supravegherea şi controlul comerţului la distanţă, elaborarea unui plan naţional coordonat de control, cooperare şi asistenţă administrativă între autorităţile naţionale şi cele din statele membre UE cu scopul de a diminua practicile comerciale incorecte şi frauda alimentară, protejând astfel interesele şi sănătatea consumatorilor.)
Însă, profitând de lipsa controalelor, acestea au pus în vânzare produse care conţin THC, inoculând ideea că o concentraţie mai mică de 0,2% ar fi permisă în baza unor regulamente UE, eronat indicate.
În fapt, societăţile puneau în vânzare către orice persoană interesată produse care constituie droguri de risc, sub un paravan aparent legal, aparenţă creată tocmai de transparenţa cu care se realiza comercializarea.
CADRUL LEGAL. Magistrații punctează carențele legislative din domeniu
NewsOnline redă integral analiza magistraților:
Pe fondul unei zone „gri” în domeniul legislativ existente la nivel european, în cursul anului 2020, pe teritoriul României au început să funcţioneze magazine care promovează produse obţinute din cânepă, conţinând canabidiol (CBD) ale cărui efecte pentru sănătate ar fi benefice. Prezentarea acestor magazine, care în scurt timp au ajuns să se dezvolte şi în spaţiul on line, foloseşte drept siglă planta de Cannabis, denumirile fiind variaţiuni pe aceeaşi temă: verdecbd, cbdcoffeeshop, cbdhouseverde, verdecbdgreen.house, cbdweedshop s.a.
În timp ce modalitatea de înfăţişare îmbracă forma unei plante care creează aparenţa unei similitudini cu magazinele de droguri permise (spre exemplu în anumite zone din Olanda), furnizorii promovează produse care ar avea o concentraţie maximă de 0,2% THC, despre care inoculează ideea că ar fi admisă de legislaţia europeană.
Δ9 – Tetrahidrocannabinol (Δ9 – THC) este substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis.
Cannabis face parte din Tabelul-Anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, fiind un drog de risc.
La nivel naţional, regimul Cannabisului şi al anumitor extracte/derivate ale acestuia este prevăzut în următoarele acte legislative:
-Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare;
-Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare;
-HG nr. ######### privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005;
-Legea nr. 491/2003 privind plantele medicinale şi aromatice, precum şi produsele stupului;
-Ordinul nr. 244/401 al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului sănătăţii din data de 22 aprilie 2005 privind prelucrarea, procesarea şi comercializarea plantelor medicinale şi aromatice utilizate ca atare, parţial procesate sau proecsate sub formă de suplimente alimentare predozate.
THC (Tetrahidrocannabinolul) este inclus în Tabelul I – „Plante, substanţe şi preparate cu substanţe psihotrope şi stupefiante interzise, lipsite de interes recunoscut în medicină” al Anexei Legii nr. 339/2005. Canabidiolul (CBD) nu se regăseşte în această Anexă. Legislaţia în vigoare nu prevede o limită inferioară a concentraţiei de THC sub care un preparat poate fi exceptat de la prevederile Legii nr. 339/2005.
Potrivit art. 50, în cazul în care „există sau se presupune în mod justificat că există un risc iminent şi grav pentru sănătate” sunt luate măsuri de precauţie de către autorităţi, în timp ce „desfăşurarea activităţilor de producere, fabricare, depozitare, comerţ, intermediere, deţinere şi distribuire a plantelor, substanţelor şi a preparatelor stupefiante şi psihotrope este interzisă fără autorizaţia eliberată de Ministerul Sănătăţii”.
În Legea nr. 339/2005 este precizat la art. 12 alin. 2 că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale autorizează „cultivarea în scop industrial şi/sau alimentar … a plantelor care conţin substanţe aflate sub control naţional” şi implicit a speciei Cannabis sativa – cânepa.
Potrivit Ordinului comun al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerului Sănătăţii nr. ###/401/2005 privind prelucrarea, procesarea şi comercializarea plantelor medicinale şi aromatice utilizate ca atare, parţial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare predozate, este interzis a se comercializa drept produse sau preparate ori parţial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare plante care figurează în lista nr. 1 care cuprinde plantele periculoase pentru consumul uman, planta Cannabis sativa L. (cânepă) regăsindu-se în această listă. Art. 4 alin. 3 al respectivului ordin prevede: „Orice produs ce urmează a fi utilizat ca atare, parţial procesat sau procesat sub formă de suplimente alimentare sub formă predozată, este comercializat numai în baza avizului acordat de Institutul de Bioresurse Alimentare. Avizul este acordat în urma notificării prealabile a produsului.”
Cu toate acestea, pe piaţa din România se găsesc 21 de suplimente alimentare notificate la SNPMAPS (Serviciul Naţional pentru Plante Medicinale, Aromatice şi Produse ale Stupului) în a căror compoziţie sunt incluse fie uleiul, fie seminţele de cânepă sau derivatele acestora – germeni şi fibre obţinute din seminţe (ca urmare a Avizului consultativ emis la data de 12.09.2017 de către Comitetul Tehnic pentru Plante Medicinale, Aromatice şi Produse ale Stupului prin care s-a permis utilizarea în suplimente alimentare a seminţelor de cânepă şi uleiului obţinut prin presarea acestora, ţinându-se cont şi de opinia Ministerului Sănătăţii – adresa nr. 5681/28.01.2011 în care se precizează că „seminţele de Cannabis sativa nu intră sub incidenţa Legii nr. 339/2005, fiind exceptate de la suspiciunea că ar putea avea acţiune stupefiantă/psihotropă”).
În prezent, în România nu există legislaţie specifică privind punerea pe piaţă a produselor alimentare ce conţin diferite componente/derivate ale plantei Cannabis sativa (seminţe, ulei, făină), nici limite minime/maxime permise sau nivele de consum zilnic care să fi fost stabilite/însuşite pentru conţinutul de CBD şi THC al produselor alimentare (inclusiv suplimentele alimentare).
Conţinutul autorizat de THC de 0,20% se aplică plantei de Cannabis, (cultivată în mod autorizat) iar nu produsului finit rezultat din aceasta.
Dreptul internaţional aplicabil în cauză:
-Convenţia unică privind stupefiantele din 1961, astfel cum a fost modificată prin Protocolul din 1972, încheiată la New York la 30 martie 1961;
– Convenţia din 1971 privind substanţele psihotrope încheiată la Viena la 21 februarie 1971.
Art. 1 din Convenţia unică privind stupefiantele din 1961, astfel cum a fost modificată prin Protocolul din 1972, încheiată la New York la 30 martie 1961 prevede:
„1. În afară de alte indicaţii exprese contrare sau în afară de cazul în care contextul cere o altă alternativă, definiţiile care urmează se aplică tuturor dispoziţiilor prezentei convenţii:
(…) b) Termenul canabis înseamnă vârful florifer sau fructifer al canabisului (exceptând seminţele şi frunzele care nu sunt însoţite de vârfurile ramurilor) şi a cărui răşină nu a fost extrasă, oricare ar fi întrebuinţarea lor.
c) Expresia plantă de canabis înseamnă toate plantele de genul canabis.
(…) j) Termenul stupefiant înseamnă toate substanţele din tabelele I şi II, fie că sunt naturale sau sintetice.”
Lista stupefiantelor din tabelul I din aceeaşi convenţie cuprinde Cannabisul, răşina de Cannabis, extractele şi tincturile de Cannabis.
Convenţia din 1971 privind substanţele psihotrope încheiată la Viena la 21 februarie 1971 prevede la art. 1 lit. e: „În afară de o indicaţie expresă sau în cazul în care contextul impune să fie altfel, expresiile următoare din prezenta convenţie au semnificaţiile arătate mai jos:
e) Expresia substanţă psihotropă se referă la orice substanţă, fie că este de origine naturală, fie de origine sintetică sau la orice produs natural din tabelele I, II, III sau IV”.
La nivel european devin incidente în cauză următoarele acte:
-Decizia-cadru #########JAI a Consiliului din 25 octombrie 2004 de stabilire a dispoziţiilor minime privind elementele constitutive ale infracţiunilor şi sancţiunilor aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri.
În sensul prezentei decizii-cadru: „drog înseamnă oricare dintre substanţele reglementate de următoarele convenţii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite:
oConvenţia Unică;
oConvenţia privind substanţele psihotrope.”
La art. 71 alin. 1 din această convenţie se prevede că părţile contractante se angajează, cu privire la vânzarea directă sau indirectă de substanţe narcotice şi de substanţe psihotrope de orice fel, inclusiv canabis şi la deţinerea acestor produse şi substanţe în vederea vânzării sau exportului, să adopte, în conformitate cu convenţiile existente ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, toate măsurile necesare pentru a preveni şi a pedepsi traficul ilegal de substanţe narcotice şi de substanţe psihotrope.”
-Regulamentul (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei în domeniul alimentar, de înfiinţare a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei alimentelor. Potrivit art. 2 (definiţia „alimentelor”) „alimentele” nu includ: narcoticele sau substanţele psihotrope în sensul Convenţiei Unice a Naţiunilro Unite privind Narcoticele din 1961 şi al Convenţiei Naţiunilor Unite privind Substanţele Psihotrope din 1971.
-Regulamentul (CE) nr. ######### din 25 noiembrie 2015 privind alimentele noi, de modificare a Regulamentului (CE) nr. ######### al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului şi al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1852/2001. Până în prezent patru aplicaţii au fost depuse la Comisia Europeană în baza acestui Regulament, în vederea aprobării CBD din surse naturale sau sintetice, ca aliment nou. Aceste produse pot fi puse pe piaţa UE, inclusiv în România, după ce CBD se va aproba ca aliment nou de către Comisia Europeană.
-Regulamentul (UE) nr. ######### al Parlamentului European și al Consiliului din data de 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului. Potrivit art. 32 alin. 6 – Activarea drepturilor de plată: „Suprafețele utilizate pentru producția de cânepă constituie hectare eligibile numai în cazul în care conținutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depășește 0,2 %.”
Nivelul scăzut de THC al soiurilor cultivate este principala condiţie de eligibilitate pentru acordarea subvenţiei, fără vreo legătură cu ori justificare pentru nivelul care ar putea exista în produsele obţinute din cânepa cultivată (Cu toate acestea, menţiunile de pe produsele cumpărate în mod autorizat care conţineau inflorescenţe se raportau la respectivul Regulament, încadrând produsele la „alimente” care „respectă concentraţia maximă de 0,2% THC”).
