Tribunalul Constanța a respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între omul de afaceri Cristian Antohi și procurorii DNA – Serviciul Teritorial Constanța (foto sursa www.focuspress.ro), acord în urma căruia Antohi urma să-și asume o pedeapsă de 2,6 ani de închisoare cu suspendare a executării pentru fapte de cumpărare de influență și spălare de bani.
”În baza art. 485 alin. 1 lit b) Cod procedură penală: Respinge acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat la data de 18 aprilie 2022 în dosarul penal nr 61/P/2022 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie -Serviciul Teritorial Constanţa între procurorul DNA-Serviciul Teritorial Constanţa şi inculpatul ANTOHI CRISTIAN (…) referitor la infracţiunile de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 6 din Legea nr 78/2000 raportat la art. 292 Cod penal, şi de spălare a banilor, prevăzută de art. 49 alin. 1 lit b) din Legea nr 129/2019. Dispune trimiterea cauzei la procurorul DNA -Serviciul Teritorial Constanţa, în vederea continuării urmăririi penale. Ia act că inculpatul a fost reţinut şi aflat în arest la domiciliu în perioada 30 iunie 2021 -26 august 2021. Ia act că în cauză nu sunt dispuse măsuri asiguratorii. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală: Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu apel în 10 zile de la comunicarea sentinţei. Pronunţată în şedinţă publică azi 29 06 2022”, se arată în minuta deciziei Tribunalului Constanța.
Dosarul lui Antohi a fost disjuns dintr-un dosar mai mare în DNA i-a anchetat pe Daniel Manole, fostul director al Agenției Române pentru Salvarea Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) și Petre Neacșa, director economic al Ministerului Transporturilor, dar și alți oameni de afaceri și lideri politici.
De altfel, Neacșa a fost trimis în judecată separat, într-un dosar din 2021 aflat acum pe rolul Tribunalului București, în sarcina acestuia procurorii DNA Constanța reținând următoarele: ”În perioada noiembrie 2020 – mai 2021, în contextul în care Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (A.R.S.V.O.M.) și Regia Autonoma „Administratia Fluviala a Dunarii de Jos (AFDJ n.r.)” au achiziționat, cu fraudarea legislației primare în materie și la prețuri supraevaluate un număr de patru nave (trei de salvare și una de depoluare) în valoare de aproximativ 85.000.000 lei (fără TVA) și două drage fluviale, inculpatul Neacșa Petre, în calitatea menționată mai sus, ar fi primit de la un om de afaceri, beneficiar al contractelor de achiziție publică, suma de 460.000 lei. Concret, inculpatul ar fi primit banii respectivi în scopul de a favoriza interesele omului de afaceri: de a asigura, prin intermediul Direcției pe care o conducea, fondurile necesare achiziționării ambarcațiunilor respective precum și de a oferi acestuia diverse informații legate de proiectele de achiziții”
În ceea ce-l privește pe Cristian Antohi, conform hotărârii Tribunalului Constanța de respingere a acordului de recunoaștere a vinovăției, procurorii DNA Constanța au stabilit următoarele:
-la sfârșitul lunii aprilie 2021, împreună cu ####### ##### și ##### #######, inculpatul ###### ######## a promis numitului ####### ### un procent de 2%, reprezentând circa 1.100.000 lei (mai exact 1.074.242,75 lei cu TVA și 902.725,00 lei fără TVA) din valoarea de 55.000.000 lei pe care aceștia o mai aveau de încasat din executarea contractului cu AFDJ privind livrarea a două drage fluviale, sumă cerută de ####### ### pentru a-și exercita influența asupra lui ###### #####, director al Direcției economice din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, pe care îl poate determina ca, în virtutea funcției sale, să dispună mutarea fondurilor dintr-o linie bugetară în alta care să permită finanțarea respectivului proiect (infracțiunea de cumpărare de influență, prevăzută și pedepsită de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.292 alin.1 C.pen.)
-în perioada aprilie-mai 2021, inculpatul ###### ######## a disimulat, sub aparența unor raporturi comerciale licite, în realitate inexistente, între societățile administrate de ####### #####, ###### ######## și ##### #######, un procent de 2%, reprezentând circa 1.100.000 lei din valoarea de 55.000.000 lei pe care aceștia o mai aveau de încasat din executarea contractului cu AFDJ privind livrarea a două drage fluviale, sumă cerută de ####### ### pentru a-și exercita influența asupra lui ###### #####, director al Direcției economice din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, pe care îl poate determina ca, în virtutea funcției sale, să dispună mutarea fondurilor dintr-o linie bugetară în alta care să permită finanțarea respectivului proiect (infracțiunea de spălare a banilor, prevăzută și pedepsită de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019).
Tribunalul Constanța: Fruntașii PNL interesați de banii din investiții
Tribunalul Constanța, în motivarea hotărârii de respingere a acordului de recunoaștere a vinovăției, face o analiză a probatoriului DNA din care se desprind combinațiile politice ale unor lideri PNL, cum ar fi senatorul George Stângă, președintele PNL Galați, Iulian Dumitrescu – președintele CJ Prahova și influent lider PNL, Bogdan Huțucă de la PNL Constanța dar și alte tipuri de relații.
Ministrul Transporturilor de la momentul intervențiilor menționate era Cătălin Drulă, actualul președinte USR.
NewsOnline.ro redă integral pasajul din hotărârea Tribunalului Constanța care face referire la astfel de relații:
În acelaşi timp, din probele referitoare la alte fapte, ce nu au legătură cu cele pentru care inculpatul ###### ######## a fost trimis în judecată, şi nici cu acest inculpat, tribunalul reţine că ####### ### avea legături apropiate cu mai multe persoane ce exercitau funcţii publice sau de demnitate publică, iar în discuţiile cu aceştia se preocupa în mod deosebit şi exclusiv asupra modalităţilor în care puteau fi obţinute diverse profituri licite sau ilicite din executarea unor investiţii publice.
(În acest sens, exemplificativ:
-probe privind încercarea de influențare a membrilor echipei de control a Curţii de Conturi prin intervenții la șefii acestora de la nivel central, din București, sau pe cei de la Camera de Conturi Constanța, prin intermediul directorului ARSVOM sau prin intermediul unui fost procuror cu funcţii de conducere;
-întâlniri, în două rânduri, cu Stângă ######-#######, deputat PNL de ######, ceea ce confirmă contactele pe care ####### ### le avea la nivel de decidenți politici;
-discuţiile înregistrate conform cărora Stângă ######-####### și ########## ######, preşedinte de consiliu judeţean, i-au solicitat ministrului Transporturilor şi Infrastructurii să nu îi schimbe din funcție pe șefii de la ARSVOM Constanța și AFDJ ######, sub pretextul că ########## ###### a fost rugat de șeful filialei Constanța a PNL, Huțucă ######, să intervină pentru ca ###### ###### să fie menținut în funcție, conturându-se că, în realitate, Stângă ######-####### și ########## ###### erau interesați, în principal, de investițiile care urmează a fi derulate de cele două unități subordonate Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, ceea ce indică cel puțin influența lui ####### ### asupra celor doi fruntași PNL, menținerea în funcție a șefilor ARSVOM și AFDJ fiind o condiție necesară în acest sens pentru aranjarea procedurilor de achiziție publică;
– faptul că ###### #######, consilier al secretarului de stat ##### ########### din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii fusese numit consilier la inițiativa lui ####### ### care vorbise cu „######” în acest sens, din desfășurarea ulterioară a convorbirii rezultând că era vorba despre ########## ######, iar ###### îi dădea informaţii lui ####### ###, precum şi asculta precizările şi sfaturile acestuia, toate legate de fonduri bugetare şi lucrări finanţate din fonduri bugetare, de valori foarte mari;
– faptul că ####### ### a afirmat că s-a înțeles cu reprezentanții companiei estoniene care construiau cele 4 nave pentru ARSVOM asupra comisionului ce urma a fi plătit de aceştia;
-afirmaţii ale lui ####### în legătură cu contactele pe care le are cu diverse persoane influente: ,,Io sunt cu generali, cu stele, a condus serviciul român de externe”; ,,este vorba de niște oameni care sunt președinți și e vorba de PNL, sunt la guvernare. Io pot să mă despart de PNL și, în cinci secunde, mă duc la USR, n-am nicio chestie cu chestia asta”)
(…)
De asemenea, aspectele probatorii legate de supravegherea tehnică audio-video și prin fotografiere a numiților Stângă ######-#######, senator al Partidului Național Liberal, și a lui ########## ######, Președintele Consiliului Județean Prahova, în biroul ministrului transporturilor și administrației, ##### #######, nu au legătură cu inculpatul ###### ########, ci pot contura doar realitatea influenţei pe care numitul ####### ### o putea exercita în probleme importante de menţineri în funcţie a unor persoane de decizie sau de alocare a unor importante fonduri bugetare pentru derularea unor contracte de interes financiar.
(,,în realitate, Stângă ######-####### și ########## ###### erau interesați, în principal, de investițiile care urmează a fi derulate de cele două unități subordonate Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, ceea ce demonstrează cel puțin influența lui ####### ### asupra celor doi fruntași PNL, menținerea în funcție a șefilor ARSVOM și AFDJ fiind o condiție necesară în acest sens pentru aranjarea procedurilor de achiziție publică”).
De ce a respins Tribunalul Constanța acordul de recunoaștere a vinovăției
Motivarea Tribunalului Constanța de respingere a acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat de Cristian Antohi este stranie.
”Dintr-o primă perspectivă, pe baza situaţiei reţinute de DNA şi acceptate de inculpat, tribunalul apreciază că fapta în concret a inculpatului ###### ######## prezintă o gravitate ridicată, iar din acest punct de vedere, pedeapsa cu privire la care s-a convenit prin acord, precum şi modalitatea de executare a acesteia (1 an şi 6 luni închisoare, adică sub minimul special prevăzut de lege, şi cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei) este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracţiunii. Tribunalul are în vedere, în primul rând, valoarea deosebit de mare a sumei remise cu titlu de cumpărare de influenţă, de natură a avea o capacitate ridicată de a produce coruperea unor înalţi funcţionari publici. În al doilea rând, tribunalul are în vedere că acţiunea inculpatului a fost destinată să influenţeze nelegal activitatea unei persoane cu o funcţie de decizie la nivel de minister, adică la nivel de autoritate centrală, de ordonator principal de credite, dar şi să creeze implicit o situaţie de corupere a acesteia, dată fiind evidenţa faptului că o parte din suma remisă era preconizată să ajungă la funcţionarul public. (…) În raport de acest efort general în domeniul eliminării formelor de corupţie din sectorul public, tribunalul apreciază că şi în materia sancţionării penale a faptelor de corupţie trebuie stabilite şi aplicate pedepse şi modalităţi de executare ale acestora care să asigure efectiv scopurile sancţiunilor penale, şi care să fie proporţionale cu faptele penale săvârşite”, apreciază Tribunalul Constanța.
Judecătorul de la Tribunalul Constanța mai apreciază că ”fapta de a promite (şi remite, conform acordului de recunoaştere a vinovăţiei) un milion de lei conştientizând că în acest mod se proliferează corupţia la cele mai înalte niveluri de decizie bugetară în stat este de o gravitate socială situată către maxim întrucât influenţează o multitudine de relaţii sociale, administrative şi contractuale care depind de alocarea fondurilor bugetare, precum şi influenţează negativ pentru viitor corecta îndeplinire a atribuţiilor de către funcţionarii ministeriali, astfel încât şi sancţiunea penală trebuie să reflecte acest fapt, pentru a constitui un factor real descurajant atât pentru inculpat, pe viitor, cât şi pentru alte persoane, eventual situate la un nivel similar de decizie bugetară, care ar avea în intenţie să se implice în fapte asemănătoare. Tribunalul apreciază că o pedeapsă modică, sub minimul special prevăzut de lege, însoţită şi de beneficiul neexecutării efective a acesteia, în loc de a constitui un instrument de reducere a fenomenului infracţional al corupţiei, ar reprezenta, dimpotrivă, o încurajare implicită în săvârşirea de alte fapte, în condiţiile în care făptuitorii ar avea percepţia că riscul descoperirii faptelor este redus, iar, în caz de descoperire, singurul inconvenient real ar fi pierderea banilor remişi drept cumpărare de influenţă, bani care oricum erau destinaţi acestui scop”.
Câteva rânduri mai jos în motivare, într-o totală discrepanță de logică Tribunalul Constanța vorbește că nu sunt suficiente pentru acuzația de cumpărare de influență adusă lui Cristian Antohi, deși inițial aprecia că pedeapsa e prea mică.
”Din a doua perspectivă, cu privire la infracţiunea de cumpărare de influenţă, tribunalul reţine că nu sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de art. 480 alin. 2 Cod procedură penală, respectiv ca din probele administrate să rezulte suficiente date cu privire la existenţa faptei pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi cu privire la vinovăţia inculpatului”. Tribunalul reţine că această formulare trebuie interpretată similar cu cea prevăzută la art. 396 alin 2 Cod procedură penală, în sensul că un acord de recunoaştere a vinovăţiei ce propune condamnarea inculpatului poate fi acceptat de instanţă numai când instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. Or, din această perspectivă, situaţia de fapt, inclusiv susţinută de parchet, indică unele aspecte ce nu au fost suficient clarificate, şi care fac incertă soluţia de condamnare, chiar dacă inculpatul a fost de acord cu aceasta. (…) Pentru toate considerentele expuse, tribunalul, în baza art. 485 alin. 1 lit b) Cod procedură penală, va respinge acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat la data de 18 aprilie 2022 în dosarul penal nr ##/P/2022 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie -Serviciul Teritorial Constanţa între procurorul DNA-Serviciul Teritorial Constanţa şi inculpatul ###### ######## (fiul lui ##### şi ####, născut la ## ## #### în ### #########, CNP #############, domiciliat în ### #########, strada ######## ############ nr 17) referitor la infracţiunile de cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 6 din Legea nr 78/2000 raportat la art. 292 Cod penal, şi de spălare a banilor, prevăzută de art. 49 alin. 1 lit b) din Legea nr ######## şi va dispune trimiterea cauzei la procurorul DNA -Serviciul Teritorial Constanţa, în vederea continuării urmăririi penale”, se arată în motivarea Tribunalului Constanța.