O serie de documente făcute publice de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) și analizate de newsonline.ro arată că dezvoltarea zonei navigabile Dobrogea, care să includă și un Canal Dunăre – Marea Neagră a fost și în atenția Germaniei în anii 30-40.
Astfel, documentele din arhiva Securității arată Planul elaborat de inginerul german Poebing referitor la dezvoltarea unui Canal Dunăre – Marea Neagră precum și la ”cultivarea ținutului sterp din Delta Dunării”.
Proiectul lui C. Poebing a fost conceput în perioada 1933 – 1938 și a fost primit în 1942 de Președintele Consiliului de Miniștri din Guvernul României, mai exact de Mareșalul Ion Antonescu, care conducea Guvernul la acel moment.
Conform documentelor studiate de newsonline.ro, Canalul Dunăre – Marea Neagră, așa cum fuseseră conceput de inginerul german Poebing, urma să satisfacă următoarele scopuri, la nivelul acelor ani:
- Navigarea pe Dunărea inferioară pentru vapoare de 10.000 de tone de la Constanța până la Giurgiu
- Producția de curent electric deocamdată prin trei mari centrale hidroelectrice
- Cultivarea solului prin câștigarea de terenuri de cultură de calitate superioară ce au aproape suprafața Bavariei Superioare și Inferioare
- Extragerea și prelucrarea minereurilor și cărbunilor a căror zăcăminte se află în situație favorabilă faț de centralele arătate
Acest proiect ar fi fost pus în aplicare după război, dacă conflictul mondial avea un final pozitiv pentru Germania, lucru care nu s-a mai întâmplat.
Potențialul agricol al Deltei Dunării în viziunea inginerului german Poebing
Spectaculoasă este analiza făcută de inginerul german Poebing asupra potențialului agricol al Deltei Dunării, punct de vedere care se regăsește în documentele făcute publice de CNSAS. Atât documentul în limba germană cât și traducerea lui în limba română.
Analiza lui Poebing este făcută în comparație cu potențialul unor zone agricole din Germania de atunci:
”Rareori se găsesc pe pământul European ocazii atât de favorabile de cultivare a pământului ca cele din ținuturile imense ale Deltei Dunării. Suprafața acestui ținut este mai mare decât suprafața Bavariei Superioare și Inferioare care reprezintă astăzi în mare măsură grânarul Bavariei și Germaniei Apusene. Această suprafață este limitată la Sud pe o linie de Constanța (Marea Neagră) și până la Dunăre (viitorul Canal navigabil pentru vapoare de 10.000 tone conform proiectului Poebing 10.X.1938) la Apus de cursul Dunării, din punctul de întretăere prin Hârșova, la Brăila și Galați, la Nord de asemeni prin cursul Dunării și brațul ei nordic care duce prin Ismail și Chilia la Marea Neagră, la Răsărit Delta Dunării este limitată de Marea Neagră de la Constanța prin Sf. Gheorghe și Sulina, până la revărsarea brațului nordic, 40 km est de Chilia..”
Poebing scria că cultivarea acestui spațiu, la acel moment doar teren mlăștinos, presupunea existența unui sistem bine conceput de irigare și drenare suficientă, oricând în orice condiții și un procedeu cât se poate de ieftin de îngrășare a solului. Ambele situații erau prevăzute în Proiectul Dunăre – Marea Neagră conceput de inginerul german și predat Guvernului Antonescu.
SCRISOAREA TRIMISĂ DE C. POEBING PRIMĂRIEI GALAȚI
Sursa CNSAS, Direcția Cercetare, Expoziții, Publicații, Serviciul Programe Educaționale, proiect online „România supravegheată”
