
Directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol (foto), a aprobat la începutul acestei luni un Raport al Serviciului de Control Intern din cadrul CNAIR prin care se propune efectuarea de către Direcția Concesiuni și Recuperare Creanțe – Biroul Recuperare din cadrul instituției a demersurilor necesare pentru recuperarea prejudiciului cauzat de, atenție, prima concediere ilegală a Crinei Maria Lăpușan din poziția de Director Adjunct al DRDP Cluj.
Prima concediere ilegală a Crinei Maria Lăpușan a avut loc în 2016, prin Hotărârea Consiliului de Administrație al CNAIR. Lăpușan a câștigat în justiție DEFINITIV procesul deschis ca urmare a concedierii abuzive.
Un Raport de control al Curții de Conturi din martie 2019 reținea în sarcina CNAIR ca prejudicii nerecuperate ”despăgubiri plătite de CNAIR ca urmare a anulării în instanță a deciziei de concediere” în cazul Crinei Maria Lăpușan.
Valoarea prejudiciului se ridică la 158.730 de lei, adică fiind suma plătită de CNAIR către Lăpușan după primul proces câștigat, a fost stabilit de CNAIR printr-un Raport de control intern din 2021.
Într-un alt Raport din 2022 al Curții de Conturi instituția arăta că cei de la CNAIR doar au stabilit întinderea prejudiciului însă nu au făcut demersuri pentru recuperarea efectivă a acestuia.
În august 2022, Direcția Reprezentare Juridică a CNAIR comunică că este nevoie de completarea raportului de control din aprilie 2021 prin care s-a stabilit valoarea prejudiciului și ”în vederea stabilirii modului de participare al fiecărei persoane, gradului de vinovăție al acestora și individualizarea sumei de bani”
Cerința Direcției de Reprezentare Juridică din CNAIR s-a realizat abia în mai 2023, deși reprezenta o banalitate care putea fi stabilită pe loc.
Membrii CA de la CNAIR la momentul primei concedieri ilegale a Crinei Lăpușan au fost Paul Berghia, Cristian Silaghi, Paul Tache, Bogdan Pașcanu, Claudia Seliștean, Laura Gîrlă și Alina Monica Truter.
Astfel, celor de la CNAIR, rezultă din documentele deținute de newsonline.ro, le-a luat patru ani de zile (2019 – 2023) să stabilească un prejudiciu care era cunoscut deja printr-o hotărâre judecătorească definitivă din 2017 și stabilească vinovații deși chestiunea era simplă: valoarea prejudiciului s-a împărțit în mod egal între toți membrii CA care au votat concedierea ilegală a Crinei Lăpușan.
Surse judiciare au explicat pentru newsonline.ro că tergiversarea asta ar putea face ca demersul CNAIR de recuperare a prejudiciului să fie sortit eșecului ca urmare a prescripției răspunderii civile delictuale pentru membrii CA din 2016 având în vedere că cei de la Curtea de Conturi au stabilit caracterul imputabil al prejudiciului încă din 2019.
Demersul CNAIR este atât de tergiversat încât de la prima concediere a Crinei Lăpușan aceasta a mai câștigat definitiv și irevocabil un proces cu compania pentru o altă concediere ilegală.
Interesant este că deși la nivelul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere se cunoaște și despre cel de-al doilea proces câștigat definitiv de Crina Lăpușan nu sunt semne că s-au făcut demersuri pentru recuperarea prejudiciului generat de al doilea dosar. Probabil că va mai fi nevoie de un alt control al Curții de Conturi și de încă patru ani de zile.
Astfel, pe 27 februarie anul acesta, Curtea de Apel Cluj a decis definitiv și irevocabil admiterea contestației depusă de Crina Lăpușan, desființarea deciziei de concediere și reîncadrarea ei în poziția avută anterior de Șef Departament Juridic în cadrul Direcției Regionale Drumuri și Poduri Cluj.
În motivarea hotărârii Curții de Apel Cluj, document deținut de newsonline.ro, judecătorii rețin argumentele Crinei Lăpușan și anume că cei din conducerea DRDP Cluj au concediat-o prin desființarea postului doar ca să scape de ea, fără alte argumente.
”Angajatorul s-a rezumat să enunțe desființarea postului reclamantei, fără a preciza nicio critică, problemă, suprapunere, deficiență, disfuncționalitate, prognoză a viabilității măsurii, efectuată așadar într-un mod ce pare discreționar, nicidecum o măsură precedată de o analiză reală și justificativă a reorganizării. Toate aceste aspecte întăresc, mai degrabă, suspiciunea că desfiinţarea postului ocupat de reclamantă s-a realizat din considerente subiective, ce ţin de persoana acesteia, în contextul unei politici a schemelor de personal dorită de directorul regional, suspiciune care, în lipsa unor elemente suplimentare care să fi fost menţionate în conţinutul deciziei de concediere şi care să permită verificarea lor, nu poate fi înlăturată prin argumentaţia că reclamantei i-a fost oferit, în schimbul postului de conducere ocupat în calitate de şef Departament juridic, un post de execuţie cu o salarizare inferioară”, se arată în hotărârea Curții de Apel Cluj din 27 februarie anul acesta.