Cristi Ciuperca
Curtea de Apel Alba Iulia a descoperit vicii importante în prima fază a procesului cuplului criminal Șandor Varga& Turi Emese, condamnați definitiv în Ungaria pentru jafuri urmate de omor, în care sunt judecați la Tribunalul Hunedoara pentru tâlhâriile din 2007 de pe raza a patru juețe. Prin urmare în iunie a.c. s-a dispus rejudecarea dosarului
Tribunalul Hunedoara a început de pe 2 septembrie rejudecarea dosarului în care cuplul Șandor Varga și Turi Emeșe au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nr.844/P/2010 emis la 18 octombrie 2012 pentru o serie de tâlhării, comise toate în 2007, la interval scurt una de cealaltă, fapte care au ținut prima pagină a ziarelor la acel moment.
Șandor Varga este acuzat de următoarele fapte:
– tentativă de omor calificat și deosebit de grav
– tâlhărie (mai multe fapte)
– furt calificat
– conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu numere false de înmatriculare
– tentativă la infracțiunea de tâlhărie
– nerespectarea regimului armelor și munițiilor
Fosta iubită de la momentul comiterii faptelor, Turi Emeșe este acuzată de complicitate la toate capetele de acuzare aduse lui Varga. Cei doi se află în acest moment în penitenciare diferite în Ungaria unde execută pedepse tot pentru tâlhării comise cu o violență extremă.
În România Varga, născut în Brașov, și Turi Emeșe, cetățean maghiar, au operat pe teritoriul a patru județe: Hunedoara, Brașov, Arad și Oradea, unde au jefuit case de amanet și au împușcat mai multe persoane care lucrau acolo.
În primă fază, în 2018, Tribunalul Hunedoara îl condamnaseră pe Șandor Varga la o pedeapsă de 15 ani închisoare pentru faptele săvârșite la noi în țară. Partenera sa de tâlhării a primit doar șapte ani și șase luni, mai ales că ea și-a recunoscut faptele.
La trei ani după faptele din România, Șandor Varga și Turi Emeșe jefuiau un magazin de bijuterii din Ungaria, jaf în urma căruia Varga l-a împușcat pe vânzătorul maghiar care ulterior a decedat.
Pe scurt, Varga și Emeșe au fost condamnați în Ungaria pentru că, împreună cu alte persoane, în scopul de a-și însuși bani și bijuterii aparținând unor persoane fizice și unor societăți comerciale, ar fi împușcat victimele folosind pistoale deținute ilegal, după care corpurile persoanelor decedate au fost îngropate, în unele situații în zone izolate.
Aflată în arest la Pest, în Ungaria, Turi Emeșe a recunoscut și faptele din România, fapte ce i-a ajutat pe anchetatorii români.
Sentința de condamnare pronunțată de Tribunalul Hunedoara în 2018 a fost contestată atât de parchet cât și de cei doi inculpați.
Surprinzător la prima vedere, Curtea de Apel Alba Iulia a decis în iunie anul acesta să trimită procesul spre rejudecare.
”Admite apelurile declarate de inculpații Varga Șandor și Turi Emese împotriva sentinţei penale nr. 190/26.10.2018 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr. 8458/97/2012. Desfiinţează sentinţa atacată în întregime și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Hunedoara. Ultimul act procedural rămas valabil este încheierea de şedinţă din 28.09.2018. În baza art.275 alin.3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 21.06.2019”, se arată în decizia Curții de Apel Alba Iulia.
Motivarea însă a sentinței instanței de la Alba Iulia, publicată pe rolii.ro, scoate la iveală superficialitatea Tribunalului Hunedoara în gestionarea acestui dosar.
”Curtea remarcă că în procedura de judecare a cauzei în primă instanță, desfăș urată în intervalul 29.10.2012 – 26.10.2019, lipsește cu desăvârșire orice act de cercetare judecătorească”, arată judecătorii Curții de Apel Alba Iulia în motivarea publicată pe rolii.ro
Curtea de Apel Alba Iulia reține că la Tribunalul Hunedoara au avut loc două videoconferințe în zilele de 26 ianuarie 2018 și 28 septembrie 2108, însă în cadrul lor nu s-a procedat la audieri propriu-zise. La prima conferință s-a menționat poziția inculpatei Turi Emeșe în încheierea de ședință cu privire la aspecte de fond, ”însă se poate observa că această ”audiere” nu întrunește cerințele art. 104 și urm. C.pr.pen”.
De asemenea, Șandor Varga nu a fost prezent iar avocatul desemnat din oficiu nu a avut posibilitatea să pună întrebări.
.Curtea de Apel Alba Iulia reține că Tribunalul Hunedoara a dialogat cu inculpatul Varga prin videoconferință ”inclusiv pe tema comunicăr ii actelor de procedură și al rechizitoriului, fără ca acesta să fie asistat de un avocat la locul de deținere ceea ce contravine art. 106 alin.3 C.pr.pen”.
”Această neregularitate s-a menținut și cu ocazia videoconferinței din data de 28.09.2018, inculpatul a fost ascultat(nu audiat cu privire la fapte, pentru că a refuzat implicit să dea declarație) fără să fie asistat de un avocat la locul de deținere și a obiectat exact cu privire la modul în care i se asigură apărarea din oficiu. Obiecțiile au fost reiterate și în apel”, arată magistrații Curții de Apel Alba Iulia în motivarea publicată de rolii.ro
Tribunalul Hunedoara a refuzat audierea martorilor pe motiv că reaudierea martorilor de către judecător ar fi total inutilă după 11 ani de la comiterea faptelor întrucât orice recunoaștere a autorilor după atât de mult timp nu mai poate fi luată în considerare.
”Așa cum s-a arătat mai sus, nu a avut loc o audiere de inculpați în primă instanță, în sensul normelor procesual penale. Se poate, așadar, concluziona că instanța de fond nu a administrat nicio probă în ce privește latura penală a cauzei”, concluzionează Curtea de Apel Alba Iulia.
”Motivul respingerii probatoriului testimonial solicitat este nejustificat. Administrarea declarațiilor de martor nu se face doar atunci când instanța apreciază că durata de timp de la momentul perceperii unor fapte sau împrejurări le permite să-și aducă aminte aspecte relevante. Nu este admisă o excepție de la principiul administrării nemijlocite a probelor, în condiții de publicitate și contradictorialitate pe considerentul unor astfel de evaluări a instanței de judecată. Un astfel de principiu este imperativ și nu suportă decât derogări expres prevăzute de lege, ceea ce nu e cazul în speță”, se mai arată în motivarea Curții de Apel Alba Iulia
”Curtea atenționează asupra necesității de a nu se confunda regula obligatorie a administrării probelor în faza de judecată, cu evaluarea probelor. Este posibil ca un martor să aibă percepția unor fapte alterată de trecerea timpului, dar aspectul ține de evaluare care se face ulterior, cu ocazia deliberării, prin coroborare cu alte declarații ale acelui martor și cu restul probatoriului , neavând legătură cu admisibilitatea probei . Oricum, cu ocazia audierii în instanță, orice martor își poate confirma exactitatea declaraților anterioare, aspect care poate fi deosebit de important”, explică judecătorii Curții de Apel Alba Iulia în motivarea publicată pe rolii.ro
sursa foto www.banatulazi.ro
