Cristi Ciuperca
În raportul de bilanț pentru anul 2024 conducerea DIICOT analizează modul de operare a grupărilor de criminalitate organizată, constatând, comparativ cu anii precedenți, o serie de particularități.
Astfel, în cazul migranților, DIICOT remarcă folosirea tot mai mare a unor instrumente legale, cum ar fi implicarea firmelor de intermediere/recrutare de forță de muncă pentru a da aparența de legalitate.
”În ceea ce privește fenomenul migraţiei ilegale, în anul 2024 se remarcă un nou mod de operare, fiind folosite instrumentele legale pentru a crea un paravan aparent licit de intrare a unor cetățeni nonUE (din spațiul asiatic) în România – mecanismul de preluare, racolare și transport a migranților fiind disimulat prin plasarea forței de muncă din afara teritoriului României, pe baza unor contracte fictive de muncă. În acest mecanism sunt utilizate firme de intermediere/recrutare forță de muncă, care solicită și obțin avize de muncă pentru cetățeni străini proveniți preponderent din zona asiatică (Vietnam, India, Bangladesh, Pakistan, Nepal, Sri Lanka), în vederea angajării pe teritoriul României, la diverse societăți comerciale (reprezentanții legali ai acestora fiind fie în conivență infracțională, fie fără implicare infracțională); sub acest paravan, persoanele obțin dreptul legal de intrare și de ședere pe teritoriul României, pentru ca ulterior să fie preluate de rețelele de trafic de migranți, în vederea facilitării trecerii ilegale a frontierei către statele din vestul Europei”, se precizează în raportul DIICOT pentru anul 2024.
Românii, ușor de păcălit pe rețelele de socializare. Înșelăciune cu reciclarea fictivă a gunoaielor
Românii rămân ușor de păcălit pe rețelele de socializare. Astfel, procurorii DIICOT constată că în domeniul macrocriminalității, în ultimul an se constată o creștere alarmantă a cazurilor de înșelăciune prin metoda „celebrity impersonating scam”.
”În concret, persoanele vătămate accesează diverse platforme, în urma primirii unor mesaje de promovare (în mediul online), după care sunt contactate telefonic și convinse să-și instaleze pe mediile informatice fixe sau mobile aplicații de control la distanță. Prin intermediul acestor aplicații făptuitorii „culeg” date și informații sensibile privind conturile persoanelor vătămate (ex: parolele de acces și seed phrase-ul aferente portofelelor electronice), pe care le accesează în mod ilegal, efectuând diverse operațiuni (ex: contractarea unui credit în numele persoanei vătămate, fără acordul acesteia)”, precizează conducerea DIICOT în raportul de bilanț pe 2024.
De asemenea, spun reprezentanții DIICOT, tot în domeniul macrocriminalității se constată un nou tip de înșelăciune în domeniul colectării și reciclării deșeurilor/reziduurilor din ambalaje, modul de operare identificat constând în asumarea fictivă a obligației de colectare/reciclare, prin intermediul a multiple societăți comerciale implicate în lanțul infracțional (membrii grupărilor infracționale înființând, uneori săptămânal societăți comerciale, pentru a îngreuna activitatea de identificare a pretinșilor operatori).
Contrabandiștii ucrainieni de țigări s-au mutat în România
În ceea ce privește contrabanda cu țigări, DIICOT constată că se menține tendința contrabandiștilor ucrainieni de a-și muta ”afacerile” pe teritoriul României iar în cazul traficului de persoane anchetatorii au remarcat că ”proxeneții” își exploatează victimele în videochat.
”În ceea ce privește fenomenul contrabandei cu țigări, persistă situația de vulnerabilitate determinată de conflictul din Ucraina, fiind menținută tendința de relocare, pe teritoriul național, a fabricilor clandestine de producere a țigaretelor, logistica și coordonarea acestora fiind asigurate de cetățeni ucraineni; ca element de noutate se constată atragerea, în lanțul infracțional, a unor societăți comerciale naționale, prin intermediul cărora se cumpără/închiriază terenurile aferente construcțiilor și în cadrul cărora sunt angajați, cu o largă aparență de legalitate, muncitori în cadrul acestor fabrici. În domeniul traficului de persoane se constată o schimbare semnificativă a modului de operare, fiind utilizat în proporție covârșitoare mediul online, atât pentru recrutarea victimelor, cât și pentru promovarea serviciilor oferite și contactarea potențialilor clienți; de asemenea, s-a constatat o reprofilare a traficanților în ceea ce privește modul de exploatare a victimelor (în cazul exploatării sexuale), fiind uzitate platforme online, pentru desfășurarea de activități de videochat”, se precizează în raportul de bilanț al DIICOT pentru anul 2024.
