Cristi Ciuperca
Tribunalul București apreciază în hotărârea din 3 iulie prin care a respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de regele afacerilor duty free de pe Aeroportul Otopeni, Cătălin Lăscuț și procurorii DNA că pedeapsa finală agreeată în sarcina lui Lăscuț este total necorespunzătoare referitoare la gravitatea faptelor.
DNA și Lăscuț semnaseră un acord de recunoaștere a vinovăției în urma căreia omul de afaceri Cătălin Lăscuț, anchetat în dosarul corupției de pe Aeroportul Otopeni urma să suporte o pedeapsă finală de 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendare pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și 6 luni pentru trafic de influență și spălare de bani. Asta într-un dosar de corupție unde s-au vehiculat sume de 11.200.000 de euro pentru exercitarea influenței pe lângă ministrul Transporturilor și directorul Companiei Naționale Aeroporturi București.
Astfel, în concret, Tribunalul București spune că omul de afaceri Cătălin Lăscuț ar fi trebuit ”îndepărtat din societate”, adică condamnat la închisoare cu executare și nu să scape cu suspendare, așa cum a propus Direcția Națională Anticorupție. Acest lucru rezultă din motivarea hotărârii de respingere a acordului de recunoaștere a vinovăției, document studiat de newsonline.ro
”Instanța reține că scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, urmărindu-se a fi asigurată atât prevenția specială, cât și prevenția generală, iar pentru atingerea acestui scop se impune ca pedeapsa să asigure atât funcția de constrângere, cât și funcțiile de reeducare – prin formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept, dar și de exemplaritate. Prin urmare, în cadrul operațiunii de individualizare, instanța trebuie să se asigure că pedeapsa este adaptată nevoilor de apărare socială, în raport de gravitatea infracțiunii și de periculozitatea infractorului, pentru a se asigura îndeplinirea funcțiilor și scopului acesteia. Astfel, pedeapsa trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social concret al faptei săvârșite si să constituie un avertisment pentru inculpat, pentru a-l determina să reflecteze asupra comportamentului său viitor și asupra atitudinii față de valorile sociale ocrotite de lege. Raportând aceste considerente de ordin general la circumstanțele concrete ale cauzei, instanța apreciază că pedepsele, în cuantumul stabilit, dar și modalitatea de executare agreată, nu sunt de natură a asigura îndeplinirea scopului constând în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Pentru a aprecia astfel, instanța are în vedere, pe lângă aspectele legate de gravitatea concretă a infracțiunilor săvârșite, astfel cum au fost expuse anterior, și elementele obiective şi subiective ce au condus la săvârşirea infracţiunilor, ce conduc la concluzia rezonabilă că afacerile în care este implicat inculpatul și legăturile personale ale acestuia cu diferite persoane, astfel cum transpar din actele și lucrările dosarului, îi pot conferi oportunitatea de reiterare a conduitei infracționale, impunându-se astfel îndepărtarea temporară a sa din societate, respectiv din mediul în care își desfășoară activitatea. Mai mult decât atât, în ceea ce privește funcția de exemplaritate a pedepsei, trebuie avut în vedere și impactul social produs de săvârşirea unor fapte de natura celor care fac obiectul cauzei, dar și anvergura fenomenului corupției în societatea românească la acest moment. Pentru aceste considerente, instanța apreciază că nu este oportună nici suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante, astfel cum s-a stabilit prin acord”, precizează judecătorul de la Tribunalul București.
Referitor la circumstanțele personale ale inculpatului Cătălin Lăscuț, DNA a reținut că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut două dintre infracțiunile pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa, cele care fac obiectul acordului de recunoaștere a vinovăției, este bine integrat în societate, are vârsta de 52 ani, este necăsătorit, are 3 copii, din care 1 copil major și 2 copii minori, studii superioare, având profesia de economist și calitatea de director general la o societate comercială.
”Instanța nu neagă că aceste circumstanțe îi sunt favorabile, dar apreciază că tocmai datorită gradului său de educație, acesta a conștientizat natura ilegală și consecințele acțiunilor sale, pe care a înțeles totuși să le desfășoare, iar implicarea sa în mediul de afaceri și conexiunile la nivelul politicului au favorizat săvârșirea infracțiunilor de care este acuzat. Mai mult decât atât, instanța apreciază că lipsa antecedentelor penale reprezintă o stare de normalitate a cetățenilor în cadrul societății și nu poate căpăta valențe deosebite în contextul gravității infracțiunilor de care este acuzat inculpatul. De asemenea, recunoașterea săvârșirii infracțiunilor ce fac obiectul acordului de recunoaștere a vinovăției a fost valorificată prin reducerea limitelor de pedeapsă, conform art. 480 alin. 4 C.pr.pen”, spune însă judecătorul de la Tribunalul București.
Cătălin Lăscuț (foto, sursa instagram) fuseseră pus sub acuzare de procurorii anticorupție pentru trafic de influență, spălare de bani și dare de mită, fapte pentru care DNA obținuseră și arestarea preventivă a acestuia.
Astfel, conform DNA, Cătălin Lăscuț a pretins de la Hardan Saadeh, directorul SC DNATA, folosința unor spații de pe Aeroportul Otopeni sau sume de bani, lăsând să se creadă că are influență pe lângă funcționari publici din cadrul Ministerului Transporturilor și asupra directorului general al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) pentru prelungirea contractului de asociere în participațiune pe care îl are DNATA pentru spațiile de pe Otopeni.
Acuzația de dare de mită vizează oferirea de către Lăscuț a sumei de 15.000 de euro lui Șerban Bogdan Lițoi, director în cadrul CNAB, pentru ca acesta să întârzie aprobarea unui caiet de sarcini.
Ultimul capăt de acuzare, cel de spălare de bani, are de legătură cu modul în care a disimulat Cătălin Lăscuț primirea foloaselor de la Hardan Saadeh.
