Judecătorii au motivat hotărârea de condamnare la închisoare cu executare a patronului FC U Craiova, Adrian Mititelu, pentru transferul lui Mihai Costea la echipa lui Gigi Becali. Magistrații arată în această sentință și cum Becali a scăpat ca ”la mustață” de un alt dosar penal care s-ar fi soldat cu o nouă condamnare. ”Se constată astfel că inculpatul nu și-a asumat nicio clipă consecințele faptei sale, limitându-se la a se autovictimiza, pretinzându-se drept victimă a unui sistem de drept abuziv”, spun judecătorii despre Mititelu
Obiectul dosarului penal l-a constituit transferul fraudulos din 2011 al fotbalistului Mihai Costea de la FC U Craiova la echipa patronată atunci de Gigi Becali. Ilegalitatea penală a constat în faptul că Adrian Mititelu a făcut acest transfer deși avea sechestru de la ANAF pe drepturile de transfer ale fotbaliștilor și nu putea vinde niciun jucător cel puțin fără acordul fiscului. Procurorii DNA Craiova au descoperit că banii plătiți de Gigi Becali, adică 1,1 milioane de euro, au ajuns într-un alt cont din care s-au plătit salariile fotbaliștilor de la Craiova.
Judecătorii de la Curtea de Apel Craiova au analizat pe larg apărările lui Adrian Mititelu și le-au înlăturat pe toate, considerând că acesta este vinovat de evaziune fiscală.
Printre altele, Mititelu a invocat în apărarea sa dosarul în care au fost trimiși în judecată de către DNA, președintele FRF de la acel moment, Mircea Sandu și președintele LPF, Dumitru Dragomir, pentru sustragerea de sub sechestru a fotbaliștilor de la Universitatea Craiova care au fost declarați liberi de contract după ce echipa lui Mititelu a fost dezafiliată.
Mircea Sandu și Dumitru Dragomir au fost declarați nevinovați dar Curtea de Apel Craiova a reținut că situația din dosarul foștilor șefi de la FRF și LPF nu este una și aceeași cu cea din dosarul lui Adrian Mititelu.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei primită de Adrian Mititelu – trei ani de închisoare cu executare, Curtea a luat în considerare gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, dedus în principal din modul premeditat în care a acționat, de valoarea patrimonială considerabilă a bunurilor sustrase sechestrului fiscal, de urmarea produsă constând în punerea în imposibilitate a organului fiscal de a-și exercita atribuțiile legale și de consecința indirectă, constând în imposibilitatea recuperării integrale a creanței fiscale, imposibilitate ce se menține și în prezent.
”Se va acorda relevanță totodată gradului de participație semnificativ sporit al acestui inculpat dat fiind că din actele dosarului rezultă că i-au aparținut toate deciziile privind transferul jucătorului, efectuarea viramentelor în conturi nou deschise special în scopul paralizării executării silite și destinația dată ulterior sumelor de bani obținute, celălalt coinculpat limitându-se să execute activitatea infracțională în modalitatea prefigurată de M_______ A_____. (…) Alături de datele referitoare la persoana inculpatului, este deosebit de relevant felul în care acesta se raportează la fapta comisă, respectiv dacă prin conduita sa ulterioară demonstrează că a înțeles consecințele negative ale infracțiunii, importanța valorilor sociale pe care le-a încălcat precum și că are suficiente resorturi interioare de reeducare. În speță conduita adoptată de inculpatul M_______ A_____ nu demonstrează o înțelegere a acestor elemente, ca punct de plecare esențial al procesului de reeducare. Se constată astfel că inculpatul nu și-a asumat nicio clipă consecințele faptei sale, limitându-se la a se autovictimiza, pretinzându-se drept victimă a unui sistem de drept abuziv. Nu se relevă nici un fel de demersuri ale inculpatului pentru înlăturarea sau măcar diminuarea consecințelor infracțiunii și cu atât mai puțin o atitudine de regret sau căință activă. Față de aceste argumente va dispune executarea pedepsei cu închisoarea în regim privativ de libertate”, arată Curtea de Apel Craiova în motivarea deciziei de condamnare a lui Adrian Mititelu.
Judecătorii arată că Adrian Mititelu a recunoscut eludarea legii în cazul transferului lui Mihai Costea la echipa lui Gigi Becali chiar într-o convenție încheiată în 2013 cu societatea lui Becali, convenție prin care declarau NUL acordul de transfer din 2011 și care a făcut obiectul unui proces la Tribunalul București.
”Mai mult, Curtea observă că motivul pentru care părțile au încheiat convenția din 09.02.2013 prin care au „ recunoscut și declarat nul actul de transfer încheiat pentru jucătorul C_____ M____ ” a fost tocmai frauda la lege a S.C. F_____ C___ U C______ S.A. (efectuarea unui act de dispoziție cu privire la un bun legal sechestrat), motivul fiind invocat de clubul S.C. F_____ C___ STEAUA BUCUREȘTI și printr-o acțiune în anulare distinctă. Prin urmare, judecătorul sindic din cadrul Tribunalului B_____, constatând nulitatea absolută a acordului de transfer din 23.03.2011 (analizat în prezenta cauză) a avut în vedere tocmai manifestarea de voință a clubului craiovean, prin inculpatul M_______ A_____ care a recunoscut în anul 2013 că la data perfectării acordului de transfer a jucătorului C_____ M____ a acționat cu intenția de a eluda dispozițiile legale care îl împiedicau să încheie acordul (în esență tocmai aceasta fiind frauda la lege)”, se arată în motivarea Curții de Apel Craiova.
Prin urmare, spun judecătorii în cazul infracțiunii de evaziune fiscală de la art. 9 alin. 1 lit.g) din Legea nr. 241/2005 în modalitatea alternativă de săvârșire prin „înstrăinare” (înțeleasă ca transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului legal sechestrat printr-un act de dispoziție) existența unui act juridic lovit de nulitate absolută – prin chiar efectul legii, ține chiar de esența infracțiunii analizate. În toate situațiile în care se examinează comiterea unei infracțiuni în această modalitate, actele de dispoziție cu privire la bunuri sechestrate sunt sancționate potrivit art. 151 alin. 9 și 10 C.p.f., sancțiunea nulității intervenind tocmai în considerarea faptului că un asemenea act este încheiat în mod evident în frauda legii.
Gigi Becali era să se ”învârtă” de un nou dosar penal dacă mergea pe mâna lui Mititelu și nu se constituia parte civilă
Martor în dosar a fost și patronul FCSB, Gigi Becali a analizat pe larg, în motivarea deciziei de condamnare a lui Mititelu, declarațiile date de acesta.
”În ceea ce îl privește pe martorul G_____ B_____, Curtea observă că acesta în mod constant a susținut că nu a cunoscut faptul că în privința drepturilor federative de joc ale numitului C_____ M____ A________ se instituise un sechestru de către DGFP D___ precizând că dacă ar fi cunoscut acest detaliu nu ar fi fost de acord cu încheierea convenției („… dacă aș fi cunoscut acest lucru nu aș fi acceptat niciodată ca acest transfer să aibă loc … ” declarație din 24 martie 2016 fila 109 vol. V d.u.p.) pe de altă parte însă precizează în permanență că nici nu îl interesau aceste aspecte , că verificări ulterioare ar fi trebuit făcute de către angajații de la c___, în speță de martorul A________ V______, și că oricum în timpul negocierilor un rol important în obținerea unui preț de transfer mai mic l-a avut tocmai notorietatea problemelor financiare cu care clubul din C______ se confrunta . De altfel, în declarația din 08 ianuarie 2018 martorul precizează că „ știa că banii au servit și la plata salariilor jucătorilor care altfel ar fi devenit liberi de contract ”, iar faptul că a reușit să realizeze transferul cu o sumă net inferioară celei oferite anterior („… am vrut să îl cumpăr pe C_____ cu ceva timp în urmă pentru 3.000.000 euro dar M_______ nu a fost de acord …” – aceeași declarație) demonstrează încă o dată că informațiile referitoare la problemele pe care clubul din C______ le avea cu organele fiscale erau cunoscute de ambele părți implicate în tranzacție”, se arată în decizia Curții de Apel Craiova, publicată pe rolii.ro
Magistrații spun, aproape negru pe alb, că Gigi Becali risca să fie pus sub urmărire penală dacă se dovedea că l-a ajutat pe Mititelu să fraudeze fiscul. Dacă s-ar fi întâmplat Becali risca o nouă condamnare.
”O explicație plauzibilă pentru constanța cu care martorul indică faptul că în condițiile în care ar fi fost informat despre acest sechestru nu ar mai fi fost de acord cu realizarea transferului ține mai degrabă de contextul în care s-a procedat la audierea sa inițială (în 2016 când a fost audiat inițial martorul era în executarea unei pedepse privative de libertate la Penitenciarul Jilava, existând o posibilitate reală ca, în condițiile în care s-ar fi stabilit că a acționat în conivență cu inculpatul M_______, să se investigheze și acest lucru, dobândirea unei calități într-o nouă cauză penală având implicații cu privire la situația sa în penitenciar – a se vedea în acest sens adresa de la fila 123 vol. V d.u.p.)”, se arată în motivarea Curții de Apel Craiova.
Mititelu a încercat să paseze problema și ”în curtea” lui Becali spunând că acesta ar fi știut de sechestrul fiscului pus la Craiova.
”Declarațiile date de acesta ulterior în proces (la prima instanță și menținută la Curtea de Apel) prin care a arătat circumstanțele în care s-a luat decizia de a se constitui parte civilă în cauză sunt relevante cu privire la acest aspect „… am acceptat să mă constitui parte civilă în proces întrucât fusesem informat de procurorul de caz cu ocazia audierii mele că inculpatul M_______ ar fi afirmat că eu știam de sechestru, ceea ce nu este adevărat … ” – declarație din 17 iunie 2020 ; „… m-am supărat pe domnul M_______ despre care doamna procuror mi-a spus că ar fi afirmat că știam de problemele cu ANAF-ul … ” – declarație 08 ianuarie 2018 – tribunal . Afirmațiile martorului sunt credibile dat fiind că anterior, cu trei luni înainte de prima audiere a martorului G_____ B_____, în declarația dată la 15 martie 2016 (în calitate de suspect) M_______ A_____ afirma că l-ar fi informat pe acesta cu privire la sechestrul instituit și s-a angajat să discute această problemă cu cei de la fisc, prin urmare era firesc ca ancheta penală în derulare să lămurească aceste apărări de fapt, inclusiv prin interpelarea martorilor cu privire la aceste împrejurări. Este evident însă că decizia de a încheia transferul, cel puțin din perspectiva martorului B_____ G_____, era deja luată înainte de a-i contacta pe martorii Argăseală Valeriu și Becali Victor pentru a le spune să se deplaseze la Pitești în vederea încheierii convenției, fiind lipsită de credibilitate afirmația sa în sensul că angajații din cadrul clubului FC STEAUA BUCUREȘTI și în special A________ V______ ar fi trebuit să facă verificări suplimentare pentru a se asigura de legalitatea convenției încheiate”, spun judecătorii.
Felul în care s-au derulat evenimentele ulterioare demonstrează mai degrabă faptul că Gigi Becali a decis realizarea transferului fără nici un fel de verificare, fără a se interesa în detaliu ce implică procedurile fiscale derulate împotriva clubului craiovean deși aceste informații în sine erau de notorietate în mediul sportiv, concluzioneaă magistrații.
Astfel, Curtea de Apel Craiova arată că deși Gigi Becali a încearcă să mute responsabilitatea verificărilor problemelor de la Craiova în sarcina lui Valeriu Argăseală nuu i-a dat acestuia din urmă indicații în acest sens, nu i-a conferit un drept de decizie și în mod cert nu i-a acordat nici timpul necesar pentru a efectua aceste verificări
Curtea de Apel Craiova: Drepturile federative (de transfer) ale fotbaliștilor pot fi puse sub sechestru
Apărarea a invocat faptul că astfel de drepturi nu pot fi supuse sechestrului (asigutăror sau executoriu) datorită faptului că în acest mod s-ar aduce atingere dreptului de joc al jucătorului și s-ar încălca libertatea profesională și dreptul la muncă al acestuia , ceea ce ar avea ca efect încălcarea Constituției, a Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2000/c 364/01), sechestrul instituit asupra drepturilor federative reactivând practic concepte specifice sclavagismului. S-a arătat că judecătorii naționali au obligația să se opună oricăror interpretări ale legii care ar putea transforma jucătorul de fotbal într-o marfă susceptibilă de a fi valorificată silit făcându-se trimitere în acest sens la rezoluția Parlamentului European din 02 februarie 2017 referitoare la abordarea integrală a politicii în domeniul sportului.
Curtea de Apel Craiova a argumentat pe larg de ce teoria apărării nu se susține:
”Contrar susținerilor apărării, Curtea reține în ceea ce privește efectele sechestrului aplicat de către organul fiscal că acesta are drept consecință o limitare a dreptului de dispoziție al proprietarului (societatea debitoare) asupra dreptului de a dispune cu privire la drepturile federative de joc ale jucătorului, și nu cu privire la jucător privit ca persoană fizică, în ceea ce privește activitatea sa sportivă.
De la data întocmirii procesului verbal de sechestru atât timp cât durează executarea silită debitorul nu poate dispune de aceste drepturi, decât cu aprobarea dată în prealabil și în scris de organul fiscal competent, fără ca această dispoziție să limiteze într-o manieră semnificativă posibilitatea de a dispune transferul jucătorului de f_____ la alte cluburi interesate de serviciile sale.
Dreptul de a dispune asupra drepturilor federative de joc ale jucătorului de f_____ se poate valorifica și concretiza numai în momentul cesionării/transferului jucătorilor de f_____, moment în care clubul cedent își manifestă dreptul de dispoziție asupra acestor drepturi federative, în sensul cedării drepturilor federative de joc ale jucătorilor de f_____ aflați sub contract către clubul cesionar, care la rândul lui, în schimbul dobândirii acestor drepturi federative, datorează și achită o sumă de bani, sub forma unei indemnizații de transfer.
În această situație, actele de dispoziție privind drepturile de dispunere asupra drepturilor federative de joc ale jucătorilor intervin în cadrul unui raport juridic ce ia naștere între două cluburi sportive, fiind condiționate și de existența acordului fotbaliștilor ce urmează a fi transferați.
Jucătorul de fotbal își păstrează dreptul de joc pe toată durata executării silite fie la clubul care face obiectul procedurii de executare silită fie la un c___ terț la care este transferat în condițiile legii, singurul efect al unui sechestru executoriu în această situație fiind, astfel cum precizează și MFP în adresa menționată anterior, că acordul prealabil al organului fiscal este condiționat de virarea contravalorii indemnizației de transfer în contul indicat de acesta în conformitate cu prevederile art. 160 din OG 92/2003.
Cluburile (cedent și cesionar) își păstrează dreptul de a negocia indemnizația de transfer în raport de valoarea pe piață a jucătorului (determinată de criterii de performanță sportivă) fără ca această indemnizație să poată fi cenzurată de organul fiscal, iar jucătorul de fotbal în cauză își păstrează libertate deplină de a-și da acordul sau nu să evolueze la noua echipă, chestiuni care dau substanță tocmai drepturilor a căror încălcare o reclamă apărarea (libertatea profesională și dreptul la muncă al acestuia)”