Cristi Ciuperca
Curtea de Apel București a motivat decizia pronunțată pe 6 martie 2024 prin care respingea solicitarea clubului de fotbal FCSB de anulare a mărcilor Steaua înregistrate și deținute legal de Clubul Sportiv al Armatei Steaua. În acest proces FCSB a solicitat să se constate că ar deține o ”marcă notorie, neînregistrată” având denumirea Steaua, bazându-se pe faptul că FCSB a folosit ilegal în perioada 2003 – 2015 numele Steaua în competițiile interne și internaționale.
În motivarea deciziei, obținută de newsonline.ro, Curtea de Apel București a stabilit clar și concret că FCSB nu deține nicio marcă notorie Steaua. Magistrații au făcut referire la decizia Înaltei Curți de Casație care a stabilit reaua credință a FCSB în folosirea mărcii Steaua, marcă care aparține Clubului Sportiv al Armatei Steaua.
”Curtea reţine că folosirea mărcilor „ ######” în intervalul a cărui valorificare se solicită, 2003-2015, a fost analizată şi tranşată definitiv în cadrul Deciziei civile nr.#### în dosarul nr. #####/3/2011, prin care Înalta ##### a constatat existența relei credințe a apelantei reclamante la înregistrarea mărcii nr. 061735, conform art.47 lit.c) din Legea nr.84/1998, și a dispus anularea în tot a înregistrării mărcii, justificată de protejarea interesului general în ceea ce privește desfășurarea într-o manieră loială a activităților din domeniul comercial și de afaceri şi de asemenea, prin considerentele . Prin urmare, astfel cum a stabilit Înalta Curtea prin decizia de casare „reclamantul (FCSB n.r.) folosea, începând cu anul 2003, semnul ce intra în sfera de protecție a mărcii notorii aparținând pârâtului CSA și pentru folosirea căruia era necesar consimțământul titularului acestei mărci, ###### #### #### S.A. nefiind îndreptățit, în anul 2004, la înregistrarea ca marcă a semnului cu denumirea „###### Bucureşti””, arată Curtea de Apel București în motivarea deciziei din martie 2024.
Magistrații Curții de Apel București au arătat că atât timp cât FCSB nu deține o ”marcă notorie Steaua” nu au bază legală să anuleze marca Steaua înregistrată corect de către Clubul Sportiv al Armatei Steaua. Și în plus judecătorii au arătat că FCSB a pretins că deține marca notorie Steaua ca urmare a folosirii acesteia în perioada 2003 – 2015, perioadă despre care Înalta Curte a stabilit că FCSB a folosit marca ilegal, cu rea credință. În concluzie, nu poți deține marca notorie Steaua doar pentru că ai folosit-o ilegal o perioadă de timp.
”Concluzionând, Curtea reţine că ipoteza cu care a fost învestită prezenta instanţă consecutiv casării cu trimitere spre rejudecare, aceea a aprecierii dobândirii de către reclamanta (FCSB n.r.) apelantă a unui semn nou, distinct de semnul ce reprezenta obiect al mărcii notorii a pârâtului şi a cărui folosire de către reclamant până în anul 2015 nu este întemeiată, întreaga argumentaţie a apelantului reclamant gravitând în jurul activităţilor prestate în intervalul #########, cu privire la care -s-a reţinut, cu putere de lucru judecat, reaua credită a sa, dar şi notorietatea mărcilor pârâtei, fără a fi enunţat niciun act ulterior anului 2015 de natura a naşte un semn nou, distinct de semnul ce reprezenta obiect al mărcii notorii a pârâtului ce a fost folosit către reclamant până în anul 2015. Aşadar, constatând că în beneficiul apelantei reclamante nu se pot reţine acte de folosire care să stea la baza naşterii după 2015 a unei mărci notorii, nu se poate reţine caracterul întemeiat al capătului 1 de cerere privind constarea în patrimoniul reclamantei a unei mărci notorii, neînregistrate, având denumirea „######”, larg cunoscută segmentului de public vizat în ####### pentru serviciile aferente unui club profesionist de fotbal din clasa 41, conform Clasificării de la ####; Cu privire la capetele de cerere privind decăderea şi nulitatea, Înalta ##### a stabilit cu caracter obligatoriu pentru prezenta instanţă, că între cererile deduse judecăţii există o relaţie de dependenţă, determinată de cauza juridică a dreptului de a cere decăderea, respectiv anularea înregistrării mărcilor pârâtului, care se răsfrânge şi asupra interesului, ca o condiţie de exerciţiu a acţiunii, în formularea capetelor de cerere 2 – 4, în sensul că eventuala respingere a primului capăt de cerere – indiferent dacă pe fond sau în baza unei excepţii procesuale – lipseşte de orice folos practic pretenţiile subsecvente. Astfel, constatând că pe cale prezentei hotărâri nu s-a dovedit existenta unei mărci notorii în patrimoniul reclamantei se constată lipsa oricărui folos practic în formularea capetelor de cerere având ca obiect decăderea şi anularea înregistrării mărcilor pârâtului.Activitatea judiciară nu poate fi iniţiată şi reţinută fără justificarea unui interes legitim de către persoana care solicita instanţei de judecată soluţionarea unei cereri. Interesul reprezintă o condiţie de ordin subiectiv care se analizează atât în persoana celui care acţionează in justiţie cât şi a celeilalte părţi. El nu reprezintă altceva decât folosul practic material sau moral pe care îi urmăreşte cel ce promovează acţiunea. În această ordine de idei Curtea notează că noţiunea de „interes” din limbajul comun nu coincide cu noţiune de interes în sensul de condiţie de exercitare a acţiunii civile. Mai exact, daca acţiunea judiciara nu-i poate procura părţii un interes practic legitim, cererea sa va fi respinsă pentru lipsa acestei cerinţe.. Interesul trebuie să fie personal, material, patrimonial sau moral, legitim, născut şi actual. Or, de vreme ce apelanta reclamantă nu deţine o marcă identică ori similară cu mărcile a căror nulitate respectiv decădere o solicită, interesul său în promovarea acestor acţiuni nu este legitim, născut şi actual”, explică judecătorii Curții de Apel București.
Hotărârea Curții de Apel București din martie 2024 poate fi atacată cu recurs care va fi soluționată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Cel mai probabil, pentru a trage de timp, FCSB va declara recurs.
