Decizie spectaculoasă a Curții de Apel Alba Iulia (foto), pronunțată marți, 27 iunie, într-un dosar penal în care magistrații au avut de soluționat apelul DNA într-un dosar în care tribunalul a constatat intervenția prescripției răspunderii penale. Dosarul DNA viza fraude cu fonduri europene.
Astfel, ca în aproape toate dosarele penale unde este intervenită prescripția și în dosarul de la Curtea de Apel Alba Iulia procurorii anticorupție au invocat chestiunea riscului sistemic de impunitate, solicitând aplicarea dreptului Uniunii Europene și, automat, judecătorii români să nu mai țină cont de problema prescripției.
Curtea de Apel Alba Iulia vine și spune, negru pe alb, că teoria DNA nu se susține și că prescripția trebuie aplicată, acolo unde ea este intervenită, indiferent de ce spune dreptului Uniunii Europene.
”Rezultă că, în toate cazurile, orice risc de impunitate intervenit ca urmare a unei reglementări naționale nu poate înlătura de la aplicare această reglementare internă, chiar dacă ea este contrarie dreptului Uniunii Europene, dacă prin excluderea reglementării s-ar încălca principiul legalității infracțiunilor și a pedepselor, exact ipoteza care ar interveni dacă s-ar înlătura legea penală mai favorabilă privitoare la prescripție, incluzând impunitatea generată de intervenția acestei cauze de înlăturare a răspunderii penale. În condițiile în care în care ordinea constituțională națională include prescripția răspunderii penale și regimul acesteia în domeniul legalității incriminării și pedepselor, aceasta prevalează în fața unei eventual „risc de impunitate” în materia infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Pe de altă parte, din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (Cauza Taricco 2, Cauza C-42/17, M.A.S. și M.B., hotărârea din 5 decembrie 2017) nu reiese imperativul reglementării unor termene de prescripție a răspunderii penale mai lungi de 8 ani. Mai mult, în Hotărârea pronunțată în Cauza Taricco II CJUE a arătat că „legiuitorul național are sarcina de a se asigura că regimul național de prescripție în materie penală… nu este mai sever pentru inculpați în cazurile de fraudă aducând atingere intereselor financiare ale statului membru în cauză decât în cele care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii”. Prin urmare, protecția intereselor financiare ale UE se consideră satisfăcută atunci când legea națională prevede termene de prescripție egale pentru infracțiunile ce aduc atingere intereselor naționale și infracțiunile ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. #### vreme legea penală mai favorabilă în vigoare în plan național în perioada nu generează un regim diferit al prescripției răspunderii penale între infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale UE față de celelalte fapte incriminate de legea penală, devine irelevant eventualul „risc sistemic de impunitate”, acesta făcând obiectul statuării CJUE doar atunci când este prezent discriminatoriu în cazul infracțiunilor avute în vedere de art. 325 TFUE”, se arată în motivarea deciziei Curții de Apel Alba Iulia din 27 iunie obținută de newsonline.ro
Mai mult, Curtea de Apel Alba Iulia arată clar că ”riscul sistemic de impunitate” care ar duce la nepedepsirea unor infractori nu poate fi invocat doar verbal de către parchet, fără nicio analiză.
”În fine, instanța de apel apreciază că determinarea existenței pretinsului „risc sistemic de impunitate” ar presupune realizarea unei analize factuale și economice complexe, cu observarea întregii jurisprudențe pendinte la nivel național, pe baza căreia ar trebui ca acuzarea să releve elemente ce nu au făcut obiectul probatoriului administrat în prezenta cauză, cu atât mai puțin obiectul acuzațiilor în materie penală aduse inculpaților”, concluzionează judecătorii de la Curtea de Apel Alba Iulia în decizia din 27 iunie.
