Cristi Ciuperca
Maria Georgiana Teodorescu https://georgianateodorescu.ro, unul dintre cei mai activi europarlamentari români, membră a grupului Conservatorilor și reformiștilor europeni (ECR Group), vorbește într-un interviu acordat www.newsonline.ro despre activitatea sa de la începutul mandatului și până în prezent. Teodorescu este singurul europarlamentar român membru activ în Comisia specială pentru locuințe (HOUS), înființată recent și care își propune să găsească soluții la criza locuințelor care se adâncește în Europa. O altă problemă abordată în cadrul discuției cu Georgiana Teodorescu este cea a migrației ilegale. Discuția despre problema migrației vine și în contextul în care televiziunea americană Fox News anunță că Danemarca, care urmează să preia președinția Uniunii Europene în iulie, a publicat o scrisoare prin care solicită mai multă libertate de a expulza imigranții care comit infracțiuni. Danmerca este susținută în acest demers de Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Italia și Polonia, aceste țări semnând împreună scrisoarea, anunță Fox News. https://www.foxnews.com/world/european-nations-demand-power-deport-illegal-immigrants-who-commit-crimes?intcmp=fb_fnc
- Doamna Teodorescu, sunteți europarlamentar de mai puțin de un an de zile și deja v-ați remarcat printre colegii dvs ca fiind un membru foarte activ: activați în 5 comisii parlamentare, sunteți raportor din umbră pe mai multe dosare. Care este impresia dvs de până acum despre munca unui europarlamentar, cât este de diferită față de activitatea unui parlamentar din România?
Cred că depinde foarte mult de fiecare eurodeputat în parte. Unii vin la Bruxelles să se „pensioneze” și nu își iau decât o comisie, două sau refuză dosare, în timp ce alții se zbat să foloseasca la maximum prerogativele mandatului obținut. Din prima categorie vi-l pot da ca exemplu negativ pe Traian Băsescu, care pe durata unui întreg mandat de eurodeputat de 5 ani nu a avut absolut niciun dosar legislativ în lucru. Eu, spre exemplu, dupa 10 luni de mandat, am în lucru deja 7 dosare, dintre care unele chiar foarte importante, cum este cel pentru construcția de locuinte ieftine și cel pentru acordarea polițiștilor din UE a unui statut de meserie de risc înalt, ceea ce ar modifica mult salarizarea acestora.
În ceea ce privește diferențele față de Parlamentul României, după cum știți, în Parlamentul European nu avem drept de inițiativă legislativă, ci lucrăm pe dosarele venite de la Comisie. Asta ne limiteaza mult din opțiuni, însă ne obligă și la o bună cunoaștere a dreptului, în cazul meu fiind un mare avantaj formarea profesională de avocat și cadru didactic universitar. În ceea ce privește programul de lucru, pot să vă spun că, pentru un deputat activ, fiecare zi incepe la 8 dimineața și se termină cel mai adesea după 10 noaptea, în tot acest timp fiind numeroase comisii, întâlniri, ședințe de lucru, conferințe și alte activități la care ia parte.
- În ce măsură considerați că vocea României este ascultată în comisiile de specialitate din Parlamentul European și cum contribuiți personal la consolidarea acestei poziții?
În Parlamentul European se lucrează în grupuri politice, inclusiv la nivel de comisii, nu doar la nivel de vot în plen. Așadar, eu fiind membră ECR, trebuie să negociez și să construiesc alianțe cu reprezentanții celorlalte grupuri politice pentru a avea sprijinul necesar în vederea obținerii rezultatelor dorite. Acest lucru ține atât de calitățile de negociator dar, mai ales, de agenda politică a fiecarui grup. De exemplu, cel mai adesea ECR formează o majoritate împreună cu PPE, Patriots și ESN, dar există și ocazii în care rămânem minoritari și anumite amendamente nu ne trec. Fiecare amendament e o nouă negociere, o nouă poziționare, o nouă alianță. Totul se discută, totul se negociază și, la final de zi, indiferent dacă ai obținut sau nu sprijinul dorit, ușa trebuie să rămână deschisă pentru că știi că și mâine va fi nevoie de o nouă negociere. Pot să vă dau un exemplu de situație în care vocea României a fost ascultată, și anume când am solicitat Comisiei redirecționarea de fonduri de coeziune către țările membre (inclusiv România) afectate de inundații și dezastre naturale.
- Sunteți singurul român membru activ în comisia specială pentru locuințe (HOUS), abia înființată. Ce inițiative vreți să promovați pentru a combate excluziunea locativă și creșterea costurilor de trai?
Criza locuințelor se adâncește în Europa, iar această comisie specială pentru locuințe este semnalul clar că încercăm să găsim soluții urgente. Avem nevoie imediată de un plan european concret care să vizeze crearea de locuințe accesibile, mai ales pentru tineri. Din poziția de eurodeputată și membră a acestei entități speciale din legislativul comunitar, am înaintat Comisiei Europene propunerea mea privind înființarea unui fond european nou, finanțat în parteneriat cu statele membre, care să sprijine dezvoltarea de locuințe accesibile. Printre măsurile pe care ar trebui să le vizăm, pentru că ele pot produce efecte pozitive într-un timp relativ scurt, sunt subvențiile pentru achiziționarea unei primei locuințe și investițiile în construcția de unități locative la prețuri accesibile, destinate tinerilor și familiilor tinere. Totodată, trebuie să ne asigurăm că tinerii vor avea acces mai ușor la credite ipotecare, prin garantarea unor condiții mai avantajoase. Astfel de programare există deja în țări precum Polonia și Ungaria, deci nu văd niciun motiv de refuz al implementării la nivel european, cu atât mai mult cu cât inclusiv la nivelul Comisiei Europene avem, în premieră, un portofoliu special pentru case.
Accesul dificil la locuințe are și consecințe demografice pe termen lung. Fără condiții favorabile pentru întemeierea unei familii, rata natalității scade, iar populația îmbătrânește rapid. În aceste condiții, sistemele de protecție socială și pensii sunt tot mai greu de susținut, iar economia resimte lipsa unei forțe de muncă tinere.
- În cadrul comisiei EMPL, ați avut intervenții legate de condițiile de muncă ale lucrătorilor mobili și sezonieri, dar și poziții ferme referitoare la accesul migranților pe piața muncii din Europa. Ne puteți spune ce propuneri ați susținut pentru protejarea românilor și aplanarea decalajelor față de alte țări europene?
Aici sunt două subiecte esențiale care trebuie analizate: situația românilor care muncesc peste graniță și prioritizarea muncitorilor europeni înaintea celor provenind din spațiul extern UE.
Încă din primele zile de activitate în legislativul european, m-am preocupat de soarta românilor care lucrează în străinătate și care nu au fost întotdeauna bine primiți în țările pe care și le-au ales ca destinație economică. Pentru că am vrut să mă asigur că toată lumea înțelege faptul că românii sunt migranți legali, nu ilegali. Au decis să plece din România demn, cu opțiuni sau contracte de muncă, nu să paraziteze sistemele sociale occidentale. Și fac munci grele, pentru care statele gazdă găsesc cu dificultate forță de muncă pe plan local. Afirm din nou răspicat: cetățeni europeni, românii care muncesc în străinătate fie pe contracte sezoniere, fie pe contracte pe termen lung o fac legal, pentru că au dreptul să muncească liber oriunde doresc ei în Europa.
Dacă ne referim la cei care vin ilegal, din state terțe, în Uniunea Europeană, pentru a accesa piața muncii, acolo paradigma este complet inversată. Pentru că trebuie să ne asigurăm că ne protejăm cetățenii și securitatea internă la nivel de Uniune. De aceea trebuie să înăsprim accesul pe teritoriul comunitar și să ne asigurăm, pe de altă parte, că, cei care ajung aici ilegal, fără motiv întemeiat de ședere, sunt returnați în statele lor de origine. Este cazul să arătăm curaj și să spunem ferm că binele și siguranța europenilor trebuie să fie prioritare.
- Sunteți avocat în materie penală, sunteti membru deplin și în Comisia libertăți civile, justiție și afaceri interne. Ați postat de curând pe rețelele de socializare rezultatul unui vot ce ține de comisia LIBE privind întărirea secutirății cărților de identitate, unde vor apărea modificări interesante. Ne puteți spune despre ce este vorba și cum s-a ajuns la acest rezultat?
Din păcate, s-a votat modificarea unui regulament european privind cărțile de identitate ale cetățenilor UE, mai exact prin introducerea, pentru prima oară, a opțiunii de declarare a sexului X. Până acum, singurele două optiuni erau M si F, corespondente pentru sexul masculin și cel feminin. De acum, ca urmare a votului din Parlamentul European, vor fi cetățeni europeni care vor putea opta pentru genul non-binar. Eu am votat împotriva acestei modificări, alături de toti colegii mei din ECR, dar alți eurodeputați români au susținut această modificare. Ca avocat penalist nu pot să nu ma întreb ce implicații vor exista pe termen lung, de exemplu, în materia procedurii penale: cine va perchezitiona corporal genul X, o femeie sau un bărbat? În ce fel de celulă vor sta cei cu genul X arestați, în celule de femei sau de bărbați? Probabil pasul următor va fi să avem și polițiști de gen X și celule speciale.
Trebuie să știți că la nivelul Parlamentului European această luptă dintre conservatori și globaliști este foarte clară, având în fiecare sesiune de vot propuneri care vin, fie dintr-o parte, fie din cealaltă, de modificare a Europei, orientând-o mai spre globalism și federalizare, sau mai spre o uniune de națiuni suverane și puternice. Identic și în ceea ce privește agenda woke și LGBTQI.
6. Cum apreciați echilibrul între interesele naționale și cele europene în activitatea dumneavoastră parlamentară? Ați întâmpinat situații în care cele două s-au aflat în conflict?
Interesul primordial este cetățeanul. Cetățeanul român, în primul rând, apoi desigur, în sens mai larg, cetățeanul european. Atâta vreme cât punem cetățeanul în prim plan, nu putem greși în abordările chestiunilor dificile nici la nivel național, nici la nivel european. Desigur că aici intervin diferențele între noi, suveraniștii, și ceilalți, globaliștii. Interesul nostru la nivel european este să eficientizăm legislația astfel încât aceasta să servească mai bine intereselor naționale. Nu vrem legi suprastatale, nu vrem federalizare europeană. Vrem state suverane care să se armonizeze în cadrul Uniuinii Europene.
Am simțit conflicte clare pe teme aferente agendei Pactului Verde (care pe noi nu ne avantajează, dar care este intens promovată la Bruxelles), agendei comunitatii LGBTQI, precum și a altor subiecte similare. Reprezint cetățenii români care m-au votat, deci întotdeauna votul meu reflectă interesul României și nu al altora.
- Pentru mulți cetățeni, activitatea europarlamentarilor rămâne opacă. Ce faceți concret pentru a menține o legătură activă cu alegătorii din România și pentru a le transmite ceea ce se întâmplă la Bruxelles și Strasbourg?
Încerc să fiu cât mai activă pe rețelele de socializare și în presă. Transmit aproape zilnic ce se întâmplă mai important la Bruxelles sau ce activități mai relevante desfășor eu. Păstrez un contact direct cu românii, răspund la mesaje, la întrebări, acord audiențe online sau față în față, când sunt în țară. În plus, încerc să încurajez cât mai mult tinerii României spre performanță. Am organizat și voi continua să organizez deplasări pentru olimpicii și campionii noștri, atât la Bruxelles, cât și la Strasbourg, pentru a le oferi posibilitatea de a vizita sediile Parlamentului European și de a experimenta multiculturalismul și multilingvismul european.
Mai multe detalii despre activitatea europarlamentarului Georgiana Teodorescu le puteți regăsi accesând site-ul personal
https://georgianateodorescu.ro
