Dosarul Rompetrol 2: Procurorii DIICOT explică de ce au clasat toate acuzațiile penale aduse unor foști miniștri cercetați în cauză | News Online

dan-ioan-popescu

Procurorii DIICOT Dumitru Cheagă și Ștefan Bălănescu explică într-o ordonanță de câteva sute de pagini, obținută de NewsOnline, de ce au decis să claseze acuzațiile penale aduse în dosarul Rompetrol față de mai mulți foști miniștri, cum ar fi Dan Ioan Popescu (foto), Mihai Tănăsescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea

Prin aceeași ordonanță s-a dispus clasarea și față foști șefi din instituțiile statului dar și față câțiva cetățeni americani, foști parteneri de afaceri ai lui Dinu Patriciu. Spre exemplu, George Philip Stephenson a scăpat de răspunderea penală pentru spălare de bani pentru că, în urma trecerii timpului, s-a prescris răspunderea penală.

 

”Având în vedere că legea penală mai favorabilă, așa cum s-a arătat mai sus la Capitolul 8, este legea nouă, care prevede o pedeapsă cuprinsă între 3 ani – 10 ani, în temeiul art. 154 al 1 lit. c C.pr.pen. se constată că termenul de prescripție specială este de 8 + 8 =16 ani, împlinindu-se așadar la data de 17.07.2018, motiv pentru care se va dispune în temeiul art 16 al 1 lit f C.pr.pen. clasarea cauzei față de inculpatul George Philip Stephenson sub aspectul comiterii infracțiunii de spălare de bani, prev de art. 29 al 1 lit a, b din Legea 656/2002 cu aplic art 35 al 1 C.pen și art 5 C.pen. Sub acest aspect, trebuie amintit că cererea apărătorilor inculpatului George Philip Stephenson de a se dispune clasarea în temeiul art 16 lit b C.pr.pen. nu poate fi primită, amplul probatoriu administrat (dar neepuizat1) cu privire la procesul decizional societar privind majorările de capital cu sume provenind din delapidarea Creanței Libia și rolul avut de acesta în cadrul societății privatizate creând o stare de suspiciune2, care exclude adoptarea de către procuror a unei soluții întemeiate pe lipsa de temei a acțiunii penale, ceea ce, în sens material, ar înseamna inexistența infracțiunii”, explică procurorii DIICOT în ordonanța de clasare. 

De asemenea, conform documentului obținut de NewsOnline s-au mai dispus soluții de clasare:  

`1. Față de suspectul Marin Sorin urmează a se dispune în temeiul art 16 lit c C.pr.pen. clasarea cauzei sub aspectul comiterii infracțiunii de spălare de bani, prev de art. 29 al 1 lit b din Legea 656/2002 cu aplic art 35 al 1 C.pen și art 5 C.pen., neexistând probe care să ateste că acesta a cunoscut proveniența ilicită a sumelor de 21 485 365 USD, virate cu titlu de majorări de capital la SC VEGA SA, respectiv 30 000 000 USD, virate cu titlu de majorări de capital la SC Rompetrol Rafinare SA.

2. Cu privire la suspectul Works Jr. Hamilton John cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. 1 şi 3 Cod penal nou, complicitate la delapidare prev de art. 48 Cod penal rap. la art. 295 combinat cu art. 308 şi 309 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, înşelăciune prev. de art. 244 alin. 2 Cod penal nou cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal nou şi spălarea banilor prev. de art 29 alin. 1 lit b din Legea 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal toate cu aplic. art. 38 şi art. 5 Cod penal,(fapte în legătură cu Creanța Libia) urmează în temeiul art 16 al 1 lit c C.pr.pen. să se dispună clasarea cauzei, neexistând probe că acesta a comis aceaste infracțiuni.

Clasarea față de Dan Ioan Popescu și Tănăsescu, fundamentată pe decizia Curții Constituționale în cazul abuzului în serviciu

Astfel, DIICOT a decis că ”în temeiul art. 16 al 1 lit a, b C.pr.pen., față de suspecții Tănăsescu Nicolae Mihai (ministru al Ministrului Finanţelor Publice în perioada 28.12.2000-28.12.2004) Popescu Ioan Dan (ministru al Ministerului Economiei și Comerțului în perioada 28.12.2000-28.12.2004) şi Pogea Gheorghe (ministru al Ministerului Finanţelor Publice în perioada 22.12.2008-23.12.2009), clasarea cu privire la comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 367 alin. 1 şi 2 C.p.; abuz în serviciu, prev. şi ped. de art. 297 alin.1 cu ref. la art. 309 rap. la art. art. 132 din Legea 78/2000 şi cu aplicarea art. 35 alin.1 C.p. şi complicitate la delapidare, prev. şi ped. de art. 48 rap. la art. 295 alin. 1 din C.p. cu aplicarea art. 35 alin.1 C.p., toate cu aplicarea art. 5 şi art. 38 alin. 1 C.p., întrucât faptele acestora nu sunt prevăzute de legea penală”

Dan Ioan Popescu și Mihai Tănăsescu fuseseră puși sub acuzare pentru Ordonanța de Guvern dată de Guvernul Adrian Năstase pentru favorizarea lui Dinu Patriciu la momentul achiziției Petromidia. Soluția de clasare este argumentată de procurorii DIICOT prin apariția deciziei Curții Constituționale care a redefinit acuzația de abuz în serviciu, fapt care a schimbat toată optica acuzării.  

Astfel, spune DIICOT, ”CCR a reținut astfel, de asemenea că este justificată intervenția statului, prin reglementare primară, în ceea ce privește privatizarea unor societăți comerciale expres identificate, iar stabilirea, prin ordonanță de urgență, a anulării unor dobânzi, majorări sau penalități datorate pentru întârzierea la plată de către entitatea privatizată furnizorilor acesteia se justifică, pentru facilitarea procesului de privatizare, în ansamblul său, „în realizarea obligaţiei statului de a proteja interesele naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară, prevăzută de art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie”: „Scopul reglementării legale a fost acela de a facilita privatizarea societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice. Pentru finalizarea procesului de privatizare a fost necesară stabilizarea situaţiei economico-financiare a societăţilor comerciale respective, inclusiv prin diminuarea pasivelor acestora”.

În plus, conform jurisprudenței constituționale relevante, deciziilor de oportunitate ale Guvernului României, adoptate în exercitarea prerogativei delegate de legiferare, nu le poate fi asociată nicio formă de răspundere, fie ea de natură penală, civilă sau administrativă . Atare exonerare de răspundere operează chiar și în ipoteza cea mai drastică, anume, aceea în care ar interveni „constatarea lipsei de conformitate cu legea superioară, Constituția, [care] lipsește de efecte juridice actul normativ, sancțiunea aplicată vizând exclusiv îndepărtarea actului din fondul activ al dreptului, fără a constitui premisa unei răspunderi juridice a persoanelor implicate în procedura de legiferare sau în actul decizional”.

În acest context, DIICOT arată că: ”declarațiile martorilor și suspecților/inculpaților (prin care de altfel sunt confirmate o serie de deficiențe de procedură, respectiv lipse avize, semnături nesumate de titular, la data de 24.10.2003 când a avut loc şedinţa de Guvern în care, în aparenţă, s-a aprobat OUG 118/2003, niciuna dintre procedurile obligatorii prevăzute de HG 555/2001 nu fusese parcursă şi/sau respectată, nefiind întocmită Nota de fundamentare care să fie iniţiată şi semnată de Ministrul Finanţelor Publice şi de Ministrul Economiei şi avizată de Ministrul Justiţiei, iar cu privire la proiectul de ordonanţă de urgenţă, acesta se afla în fază de proiect în două variante, fără să fie avizate sau semnate de vreo persoană din cadrul vreunuia din ministerele implicate, nu a parcurs traseul obligatoriu în cadrul celor două ministere, că nu au fost emise avize de către direcţiile de specialitate din cadrul acestora, ba mai mult, la nivelul Ministerului Economiei şi Comerţului, nici măcar nu apare ca fiind înregistrat acest proiect de act normativ, că OUG 118/2003 a fost adoptat în lipsa unor avize obligatorii ale Ministerului Justiţiei, Consiliului Legislativ şi Consiliului Concurenţei respective încălcarea dispoziţiile art. 5-9, art. 28 alin. 1, lit. b, art. 29 alin. 1 lit g, art. 30 şi art 31 alin. 4 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, HG 555/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului, art. 53 şi art. 46 din Legea 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor etc) nu pot avea o relevanță probatorie strict cu privire la emiterea OUG nr 118/2003, în lumina Deciziei CCR nr. 68/2017 potrivit căreia faptele care privesc în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate și legalitate nu cad sub incidența controlului procurorului, indiferent de încadrarea juridică stabilită de către acesta, întrucât, doar prin ea însăși, adoptarea actelor normative nu poate constitui elementul material al unor infracțiuni”.

 

De ce a decis DIICOT că nelistarea la Bursă a unor obligațiuni nu e o problemă penală că nu e prejudiciu. Așa a scăpat Sebastian Vlădescu

Acuzația adusă inițial lui Sebastian Vlădescu era de abuz în serviciu pentru că, în calitate de ministru al finanțelor, nu a puse în aplicare obligaţia legală impusă de art. 8 alin. 2 din OUG 118/2003 aprobată şi modificată prin Legea 89/2005, de a promova proiectul de act normativ prin care obligaţiunile subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice în baza actului normativ menționat , să fie înregistrate şi tranzacţionate apoi pe Bursa de Valori Bucureşti. 

Ce spun procurorii DIICOT în ordonanța de clasare obținută de NewsOnline: 

Cu titlu preliminar arătăm că infracțiunea de abuz în serviciu este o infracțiune de rezultat, astfel încât consumarea ei este legată de producerea uneia dintre urmările prevăzute de dispozițiile art.297 din Codul penal, și anume cauzarea unei pagube sau vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.
În legătură cu aceasta, CCR a observat că sintagma „interes legitim” nu este definită în Codul penal, arătând că Curtea în doctrină, prin expresia „vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice” se înțelege lezarea sau prejudicierea morală, fizică sau materială, adusă intereselor legale ale unor asemenea persoane. Vătămarea drepturilor ori a intereselor legale ale unei persoane presupune știrbirea efectivă a drepturilor și intereselor legitime, în orice fel: neacordarea acestora, împiedicarea valorificării lor etc., de către funcționarul care are atribuții de serviciu în ceea ce privește realizarea drepturilor și intereselor respective. Totodată, Curtea reține că, potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, „interes” reprezintă acțiunea pentru satisfacerea anumitor nevoi, acțiunea de a acoperi unele trebuințe, folos, profit. Interesul este legal dacă acesta este ocrotit sau garantat printr-o dispoziție normativă. De asemenea, paguba cauzată persoanei fizice sau juridice trebuie să fie certă, efectivă, bine determinată, întrucât și în raport cu acest criteriu se apreciază dacă fapta prezintă, sau nu, un anumit grad de pericol social.
Astfel, Curtea apreciază că „vătămare a drepturilor sau intereselor legitime” presupune afectarea, lezarea unei persoane fizice sau juridice în dorința/preocuparea acesteia de a-și satisface un drept/interes ocrotit de lege. S-a reținut că vătămarea intereselor legale ale unei persoane presupune orice încălcare, orice atingere, fie ea fizică, morală sau materială, adusă intereselor protejate de Constituție și de legile în vigoare, potrivit Declarației Universale a Drepturilor Omului. 

Raportat la cele expuse procurorii DIICOT susțin că nu poate fi reținut vreun prejudiciu cert sau o vătămare efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice cauzate prin fapta de nelistare pe BVB a obligațiunilor emise de RRC și deținute de către statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de suspectul Vlădescu.  Operațiunea de listare – dacă ar fi avut loc – ar fi avut drept efect admiterea la tranzacționare a acestor obligațiuni. 

În concluzie, fiind de notorietate, piața bursieră are caracter speculativ și fluctuant, unele dintre valorile mobiliare listate se apreciază, altele pierd din valoare, în funcție de numeroși factori, obiectivi și subiectivi, imposibil sau dificil de prevăzut, astfel că nu se poate face vreo estimare cu privire la rezultatul financiar concret pe care listarea l-ar fi avut (din care rezultat financiar, mai departe, ar trebui deduse (i) dobânzile obligațiunilor încasate de către MFP, dobânzi ce ar fi fost altfel încasate de către terții investitori achizitori ai obligațiunilor, dacă ar fi fost listate și înstrăinate de către stat, (ii) valoarea acțiunilor RRC în care obligațiunile au fost convertite și care, în caz de vânzare a obligațiunilor pe Bursă, nu ar mai fi intrat în proprietatea statului român. Față de cele expuse, constatând că din probele administrate nu se poate reține un prejudiciu cert sau o vătămare efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice cauzate prin nelistarea pe BVB a obligațiunilor emise de RRC și deținute de către statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, se va dispune în temeiul art. 16 al 1 lit b C.pr.pen., clasarea cauzei față de suspectul Vlădescu Teodor Gheorghe Sebastian cu privire la comiterea infracțiunii de abuz în serviciu prev de art. 297 alin.1 cu ref. la art. 309 C.pen. și art 5 C.pen., fapta nefiind prevăzută de legea penală.  Totodată, pentru motivele invocate mai sus, în temeiul art. 16 al 1 lit a C.pr.pen, se va dispune clasarea cauzei față de suspectul Vlădescu Teodor Gheorghe Sebastian cu privire la comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 367 alin. 1 şi 2 C.p. şi complicitate la delapidare, prev. şi ped. de art. 48 rap. la art. 295 alin. 1 din C.p. cu aplicarea art. 35 alin.1 C.p., întrucât faptele acestuia nu există”, concluzionează procurorii DIICOT.

Cristi Ciuperca

Jurnalist cu experiență de peste 15 ani în presa centrală și locală. În presa centrală a lucrat în redacții ca Evenimentul Zilei sau România Liberă. Cofondator al proiectului RISE Project


1 comments

  • Pingback: Kazahii de la KazMunay vor să scape și de ultimul sechestru menținut de DIICOT în dosarul Rompetrol II – News Online

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *