Conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a făcut public Raportul de bilanț pentru anul 2022. În acest moment conducerea DIICOT este asigurată prim adjunctul Oana Pîțu, procuror care s-a înscris în cursa pentru postul de procuror șef al instituției la procedura lanstă de Ministerul Justiției.
În Raportul de activitate pe anul trecut face și o analiză a tendințelor grupărilor infracționale anchetate de procurorii de la combaterea crimei organizate.
Astfel, reprezentanții DIICOT arată că în contextul regional generat inclusiv izbucnirea conflictului din Ucraina, ”dar și situația socio – economică a României au determinat, însă, modificări în manifestarea unora dintre formelele de criminalitate organizată”.
Astfel, ”în ceea ce privește fenomenul migraţiei ilegale, România continuă să constituie, în primul rând, un spațiu de tranzit pentru migranții având ca destinație finală statele din Europa de Vest”.
Reprezentanții DIICOT spun că se constată, totodată, pe fondul creșterii numărului de muncitori acceptați în România în baza unor vize legale de muncă, prin intermediul unor societăţi specializate în intermedierea forței de muncă din afara Uniunii Europene, o diversificare a fenomenlui infracțional prin intensificarea migrației secundare. Astfel, lucrătorii ajunși legal în România sunt recrutați și preluați de rețelele de trafic de migranți, care le facilitează trecerea ilegală a frontierei către statele din vestul Europei.
”În ceea ce privește fenomenul contrabandei cu țigări, în contextul situaţiei din Ucraina, se constată o tendință de relocare în România a unora dintre activitățile ilicite ale grupărilor de criminalitate organizată (inclusiv a celor aflate în conexiuni cu cele ucrainene), prin înființarea pe teritoriul național de fabrici clandestine de producere de țigarete, a căror infrastructură şi forţă de muncă sunt asigurate de cetăţeni ucraineni”, se precizează în Raportul de bilanț al DIICOT pentru anul 2022.
În ceea ce privește traficul de persoane, DIICOT spune că se mențin tendințele din anii anteriori, România păstrându-și statutul de ţară de origine pentru victimele traficului de persoane, aflate într-o condiţie de vulnerabilitate crescută, în căutare de oportunităţi mai bune de viață. În aceeaşi măsură, ţările vest europene au continuat să păstreze statutul de ţări de destinaţie pentru cetăţeni români atraşi în situaţii de trafic şi exploatare.
”Cererea venită din partea consumatorilor de servicii sexuale, a angajatorilor care au căutat forţă de muncă ieftină, în afara sau la limita condiţiilor legale, a încurajat alimentarea pieţelor ilicite din unele ţări europene cu victime sigure, vulnerabilizate de condiţii de viaţă precare ori de lipsa unor oportunități. Cazurile transfrontaliere de trafic de persoane sunt dificil de investigat, necesitând resurse, coordonare și o bună comunicare între autorități. Toate cele mai sus expuse întăresc ideea că este nevoie de eforturi integrate la nivel legal și operațional, național și internațional, pentru a combate traficul într-o manieră coerentă și completă, de la prevenție la condamnarea traficanților și confiscarea produsului infracțional, cu accent deosebit asupra protecției victimelor, în special a femeilor și copiilor”, se mai arată în Raportul de bilanț al DIICOT pentru 2022.
