Curtea de Conturi arată în Raportul de control încheiat în urma verificărilor efectuate la cererea Parlamentului cu privire la gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență problemele grave descoperite la Ministerul Sănătății și de-a lungul altor misiuni de audit efectuate la acest minister în ultimii ani
Astfel, reprezentanții Curții de Conturi spun că prin acțiunile anterioare de audit au atras atenția asupra unor aspecte ce trebuie îmbunătățite în sistemul de sănătate prin înlăturarea unor lacune care pot afecta activitatea sistemului de sănătate, în special în situații de urgență.
Spre exemplu, amintesc auditorii Curții, în perioada 2011-2015, Ministerul Sănătății a alocat aproximativ 5.071 mii lei pentru fiecare din cele 375 spitale publice existente, dar lipsa de informare și fundamentare a deciziilor a făcut ca la sfârșitul anului 2015 să se raporteze disponibilul neutilizat în sumă de 522 milioane lei. Din această sumă s-ar fi putut achiziționa 72 aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preț mediu de 7,2 milioane/unitate sanitară).
În anul 2016, la nivelul Ministerului Sănătății nu se cunoștea situația reală a dotărilor unităților sanitare, cel puțin pentru aparatură medicală de înaltă performanță (CT, RMN, angiografe, acceleratoare lineare, etc.) în vederea prioritizării investițiilor de acest tip, iar gradul de dotare era situat mult sub media țărilor europene.
”Strategia de dezvoltare a infrastructurii în sănătate, nu a urmărit eficiența dovadă fiind și sistemul informatic pentru care s-a achitat suma de 44.625 mii lei, care nu s-a finalizat, nu s-a implementat și nu a fost pus în funcțiune. De asemenea, studiile de fezabilitate achitate de către Minister, în valoare de 114.839 mii lei, sunt investiții care se dovedesc a fi fără continuitate și fără nicio utilitate atâta timp cât din anul 2009 și până în prezent, acestea au rămas numai la stadiu de documentații”, apreciază Curtea de Conturi.
Fonduri pierdute
”Sănătatea în România a avut șansa de a se dota și dezvolta prin derularea unor proiecte cu finanțare nerambursabilă, dar Ministerul Sănătății a pierdut finanțări din fonduri europene în sumă de 79.000 mii lei. În cele două exerciții bugetare de finanțare din fondul regional nu au fost accesate fonduri nerambursabile în valoare de 470.250 mii lei, (POR 2007-2013), precum și fonduri nerambursabile în sumă de 1.467.000 mii lei (POR 2014-2020). Curtea de Conturi a atras atenția încă din anul 2014, că la nivelul Oficiului Central de Stocare pentru Situații Speciale nu s-a constituit Rezerva pentru situații speciale cu respectarea cantităților de produse tehnico-medicale prevăzute de actele normative incidente, acestea fiind mai mici decât cele legale”, arată auditorii Curții de Conturi în Raportul făcut la cererea Parlamentului.
În anul 2018, prin misiunea de audit efectuată la Ministerul Sănătății, Curtea de Conturi a concluzionat, din nou, faptul că nu s-a constituit Rezerva Ministerului Sănătății prin respectarea prevederilor art. 368 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
”Din veniturile proprii ale Ministerului s-au bugetat anual sume dedicate Rezervei Ministerului Sănătății pentru achiziționarea de medicamente și materiale sanitare, dar nu s-a achiziționat cantitatea de produse necesare în vederea utilizării acestora în situații de urgență conform destinației stabilite prin ordin. Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, pentru situații speciale cu implicații asupra sănătății publice, Ministerul avea obligația de constituire a Rezervei Ministerului Sănătății, care trebuia să cuprindă medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante,insecticide, dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive și alte materiale specifice, însă singurul produs existent în Rezervă a fost reprezentat de Sevredol în cantitate de 3.339 cutii, expirat
încă din anul 2015”, arată raportul Curții
Distribuirea teritorială a personalului medical, fără niciun fel de criteriu
Tot în anul 2018, Curtea a realizat o misiune de audit privind gradul de ocupare a personalului sanitar pentru perioada 2014 – 2017 și s-a reținut faptul că, numărul personalului sanitar (medici) a înregistrat un trend crescător, respectiv de la 54.929 medici în anul 2014, la 58.583 medici în anul 2017. Același trend în creștere l-a înregistrat și numărul personalului sanitar cu studii superioare (biolog, chimist, farmacist etc.), care în anul 2015 era de 17.749 și a ajuns la un număr de 20.164 în anul 2017.
”Cu toate acestea, distribuirea teritorială a personalului medical s-a realizat fără a se avea în vedere un minim de criterii, unul din ele fiind numărul locuitorilor din zona respectivă. Astfel, persistă un deficit de medici pe specialități, specializările deficitare fiind anestezie și terapie intensivă, medicină de urgență, boli infecțioase, adică tocmai acele specializări care în perioada de urgență au fost în prima linie în lupta cu virusul SARS-COV 2”, remarcă auditorii Curții de Conturi.
Printre județele care au solicitat, în mod repetat, numeroase posturi pentru aceste specializări la concursurile de rezidențiat, sunt: Hunedoara, Buzău, Alba, Tulcea, Caraș-Severin, Vaslui.
”Aceste lacune ale sistemului medical au fost identificate și semnalate Ministerului Sănătății în decursul anilor, recomandând implementarea la nivelul Ministerului Sănătății a unei politici sustenabile de asigurare a resurselor, materiale și umane. Nearmonizarea deciziilor de planificare a sistemului medical de sănătate publică cu necesitățile reale ale populației determină utilizarea inadecvată și ineficientă a serviciilor medicale și a surselor de finanțare. În controlul tematic efectuat pentru a verifica gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență s-au regăsit problemele sistemului de sănătate semnalate de Curtea de Conturi. Acestea au îngreunat desfășurarea operațiunilor specifice stării de urgență obligând la depunerea de eforturi suplimentare foarte mari din partea personalului medical. Criza personalului medical există și se manifestă în toate unitățile sanitare, angajările fără concurs, pe perioadă limitată, nu a adus în sistem un număr important de personal medical, iar detașări nu au existat, cu excepția spitalelor la care s-a detașat personal medical militar”, punctează auditorii Curții de Conturi.
Inexistența stocurilor de rezervă medicală a determinat achiziții la prețuri necompetitive și de la furnizori neverificați astfel că, deși au fost alocate resurse financiare, acestea au fost utilizate, în unele cazuri, deficitar și neeconomic.
