Cristi Ciuperca
Un bucureștean a fost condamnat definitv la doi ani de închisoare pentru înșelăciune în formă continuată, mai exact 481 de acte materiale, și la un an de închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată pentru același număr de acte materiale. Victimă în acest dosar este rețeaua de magazine Lidl. Condamnatul făcea parte dintr-un grup de mai mulți cetățeni români care au fraudat Lidl prin prezentarea spre decontare a sute de vouchere false. Voucherele erau emise pentru ambalajele de plastic reciclate la Lidl.
În final judecătorul a decis următoarele: ”aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care se va adăuga un spor de 4 luni închisoare (o treime din cealaltă pedeapsă stabilită), rezultând în final pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare”, dispunând suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. Decizia a fost pronunțată pe 29 octombrie. Această pedeapsă a fost aplicată după ce bucureșteanul a recunoscut săvâșirea faptelor. În perioada următoarea judecătorii sunt așteptați să se pronunțe într-un alt dosar unde un alt cetățean român a recunoscut fraudarea SC Lidl Discount SRL.
Judecătorul a dispus confiscarea de la inculpatul condamnat a următoarelor bunuri: ”- 49 role de hârtie termică de culoare albă, parte din ele utilizate; – bandă neagră termotransferabilă pe care se poate observa impresiunea unui bon SGR în valoare de 23 lei emis în numele LIDL; – suport bandă neagră termotransferabilă, banda fiind utilizată în totalitate; – 4 ghilotine de tăiat hârtia; – 2 imprimante portabile AIMO, model M08F ?i P832; – 1 imprimantă HP seria CN67I280RB nr. F5S21-64001; – 1 scanner EPSON model J371B, bunuri depuse la Camera de Corpuri din cadrul depuse la D.C.J.S.E.O., conform dovezii nr.1168077/11.06.2025”.
Hârtia termică și imprimantele erau folosite la multiplicarea/falsificarea unor vouchere originale care erau decontate în mai multe magazine Lidl din toată țara.
În urma anchetei procurorii au descoperit că grupul de români care se ocupa cu acest lucru a decontat vouchere falsificate, spre exemplu, în magazine Lidl din București, Urziceni, Bihor, Maramureș, Satu Mare, Bacău, Timișoara.
Frauda a fost sesizată chiar de către cei de la Lidl. Românii au vrut să facă hoția și la Munchen
Din actele dosarului de condamnare rezultă că frauda a fost sesizată la Poliție chiar de către cei de la Lidl.
”La data de 03.09.2025, cu ocazia audierii reprezentantului persoanei vătămate S.C. #### ######## S.R.L., respectiv a numitului ######## ######, acesta a declarat că, atât în cursul anului 2024, cât și în anul 2025, sistemul informatic aparținând S.C. #### ######## S.R.L. a permis decontarea multiplă a voucherelor S.G.R. emise de aparatele R.V.M.În primă fază, în cursul lunii august, colegii de la departamentul de controling au observat existența mai multor vouchere S.G.R. decontate de mai multe ori. În acest sens au efectuat verificări în cadrul sistemului informatic aparținând #### ######## S.R.L. și au sesizat organele de urmărire penală cu privire la această fraudă. De asemenea au pus la dispoziția organelor de urmărire penală toate informațiile pe care le dețineau cu privire la persoanele implicate în activitatea infracțională, inclusiv camerele video ce surprind persoanele care au decontat vouchere S.G.R”, se arată în hotărârea de condamnare a bucureșteanului prins.
Acest lucru a fost posibil întrucât sistemul informatic utilizat de către rețeaua de magazine LIDL nu a permis ca un voucher RVM ce a fost utilizat în cadrul unui magazin, să fie automat invalidat în cadrul celorlalte. Altfel spus, magazinele nu au comunicat între ele în privința acestui aspect, ceea ce a permis utilizarea unui voucher de mai multe ori, în cadrul unor magazine LIDL diferite.
Combinația producea bani buni pentru cei implicați.
”Din corespondența purtată și din înscrisurile puse la dispoziție de către LIDL–######## S.R.L. a rezultat faptul că, în perioada iulie – seprembrie 2024, prin rețeaua de magazine LIDL au fost decontate un număr de 316 vouchere emise de aparatele RVM cu diferite coduri unice de identificare (EAN), multiplicate într-un număr de 8.113 ori și valorificate în mai multe magazine LIDL situate atât în București, cât și în alte județe ale țării, valoarea totală a sumelor rambursate în baza acestor tichete RVM fiind de 294.413,50 lei. ######## vătămată S.C. #### ######## S.R.L. a pus la dispoziția organelor de urmărire penală mai multe imagini video cu persoanele care au decontat aceleași vouchere de tip S.G.R. în cadrul mai multor puncte de lucru ale societății”, se arată în hotărârea de condamnare a cetățeanului menționat mai sus.
În urma anchetei procurorii bucureșteni au stabilit că prin septembrie 2024 câțiva români s-au deplasat în Germania, la Munchen, pentru a încerca să aplice și acolo sistemul de fraudare cu vouchere falsificate care funcționa în România. Doar că, ghinion, în Germania nu s-a putut.
”Din verificările efectuate de organele de cercetare penală s-a stabilit faptul că numiții ########-####### ######-#########, ####### #########-####### și ######### #####-######, s-au îmbarcat în data de 11.09.2024 de pe Aeroportul Internațional „##### ######” Otopeni pentru zborul Lufthansa nr.LH1653, cu destinația München, ########. Analizând în acest context convorbirea purtată în data de 12.09.2024, ora 20:18:17, de către numitul ########-####### ######-#########, rezultă că scopul deplasării a fost acela de a aplica același mecanism de fraudare a magazinelor LIDL din ######## prin decontarea unor vouchere SGR multiplicate, însă sistemul existent în țara respectivă nu a permis acest lucru”, au stabilit anchetatorii.
Unii inculpați prinși au recunoscut în fața procurorilor de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 întreaga derulare a fraudei și au povestit pe larg detaliile.
Newsonline.ro redă mai jos două declarații așa cum sunt prezentate ele în hotărârea de condamnare a primului inculpat:
La data de 24.09.2024, cu ocazia audierii în calitate de suspect, numitul ########-####### ######-######### a declarat următoarele:
La sfârșitul lunii iulie 2024, s-a întâlnit cu un vecin de cartier pe nume ######## #######, care l-a întrebat dacă dorește să lucreze ca șofer pentru o persoană fizică pe nume ####### ######, contra cost. Activitatea acestuia consta în decontarea voucherelor SGR de la magazinele LIDL.
S-a deplasat la ####### ######, care i-a comunicat că se ocupă cu falsificarea voucherelor SGR, doar de la magazinele LIDL.
Rolul lui urma să fie doar de șofer pentru un grup de băieți, cunoștințe de-ale lui ######, pe care trebuia să îi ducă la magazinele LIDL, unde aceștia prezentau voucherele SGR falsificate și ridicau sumele de bani aferente acestora.
La început, ca șofer, era plătit cu 400 de lei pe zi. Activitatea implica transportul, de 2-3 ori pe săptămână, a câte doi băieți la magazinele LIDL. Aceștia intrau în magazine și ieșeau cu sumele de bani, în timp ce el îi aștepta la mașină. ##### îi primea seara de la ####### ######, la finalul activității, când se împărțeau sumele.
După aproximativ trei ieșiri ca șofer, ####### ###### i-a propus să intre și el în magazin cu băieții, spunându-i că are un manager și că riscul de a fi prins nu este foarte mare, ceea ce i-a dat o oarecare încredere să desfășoare această activitate.
Primea de la ####### ###### un număr de 15-16 seturi de vouchere SGR pe zi. Un set putea fi compus din 1-3 vouchere cu serii diferite, acestea fiind folosite la un singur magazin. Voucherele dintr-un set erau multiplicate după un voucher original, toate având același cod de bare și aceeași serie. Astfel, intrau în fiecare magazin LIDL.
După prima zi de decontat vouchere, ####### ###### i-a spus că mai are nevoie de oameni care să deconteze voucherele falsificate, iar el a luat legătura cu #### #######, chemându-l în acest sens.
####### ###### locuiește pe șos. Olteniței, vis-a-vis de McDonald’s, împreună cu două persoane pe nume ####### și ######, care se ocupau cu falsificarea voucherelor SGR de la LIDL. În fiecare seară, lucra cu un băiat diferit, ale căror nume nu le cunoștea, dar erau parte dintr-un grup de WhatsApp unde se discutau toate detaliile legate de întâlniri și mod de lucru.
După decontarea voucherelor, el și colegul din ziua respectivă mergeau la apartamentul lui ####### ######, unde toți banii se puneau la comun. ###### își oprea un procent de 55%, iar restul de 45% era împărțit între el și coleg.
Văzând că la domiciliul lui ####### ###### se consumau și se vindeau substanțe interzise, i-a comunicat acestuia că va lucra doar cu prietenul său, #### #######, pentru că nu era de acord să lucreze cu persoane care se drogau. ###### a fost de acord, iar ei au continuat să deconteze vouchere falsificate timp de două săptămâni.
După circa o săptămână și jumătate, ###### ####### le-a spus că vor primi 37,5% din suma totală decontată, din cauza creșterii cheltuielilor sale. La începutul lunii august, #### ####### a adus un alt băiat, pe nume ###### #########, pentru a ajuta la activitate.
Din cauza modului de împărțire a banilor, el, #### ####### și ###### ######### au decis să se despartă de ####### ###### și să înceapă să facă singuri decontarea voucherelor. ####### le-a arătat întreaga operațiune de duplicare a voucherelor și ce echipamente să folosească.
La începutul lunii septembrie, au rămas cu vouchere de la ####### ###### pe care le-au multiplicat și au plecat în țară să le deconteze. #### ####### a cumpărat o imprimantă termică, el a cumpărat hârtia termică, iar fiecare și-a achiziționat un aparat de tăiat hârtie.
Modalitatea de decontare a voucherelor multiplicate a fost realizată de toți trei, care au plecat împreună în țară, iar banii obținuți au fost împărțiți egal. La începutul lunii septembrie 2024, cei trei au plecat în ######## pentru a căuta un loc de muncă. ####### ###### le-a cerut să încerce decontarea voucherelor SGR în ########, dar au constatat că metoda nu funcționa acolo.
De la începutul lunii septembrie și până în prezent, au decontat suma de circa 17.000-18.000 lei împreună cu #### ####### și ###### #########, prin folosirea de vouchere multiplicate. #### totală obținută de când a fost cooptat de ###### a fost de circa 40.000 lei, din care partea sa a fost de 20%.
La percheziția efectuată la domiciliul său, suma de 10.000 lei provenea din decontarea voucherelor, restul fiind economiile părinților. Cele două vouchere identificate în mașina sa au fost falsificate împreună cu #### ####### și ###### #########.
El, #### ####### și ###### ######### falsificau vouchere SGR, fiecare având câte un set pe care îl deconta individual. Recunoaște și regretă în totalitate faptele și dorește să achite prejudiciul cauzat.
……………….
Fiind audiat în calitate de inculpat la data de 28.04.2025, ########-####### ######-######### a declarat că voucherele SGR Lidl erau obținute fie prin reciclarea personală de ###-uri, fie prin răscumpărarea lor de la diverși reciclatori aflați la centrele de reciclare. După ce se afla în posesia lor, aceste vouchere le fotografia cu telefonul meu mobil marca iPhone 14 PRO MAX (cel percheziționat) și le trimitea prin aplicația whatsapp către ####### #########-#######, pe telefonul acestuia – iPhone 15 PRO MAX.
Proceda în această modalitate întrucât ####### ######### avea o imprimantă specială ce utiliza hârtie termică, specifică voucherelor LIDL.
Astfel, declară faptul că voucherele aflate pe telefonul său au fost folosite ori de către el, ori de către ceilalți inculpați – ####### #########-####### Și ######### #####-######. Acest lucru poate fi verificat prin vizualizarea imaginilor video existente în rețeaua de magazine LIDL.
