Cum au ajutat niște români rețelele din Marea Britanie de indieni și pakistanezi care se ocupau cu fraude informatice | News Online

buzau

Doi buzoieni, tată și fiu, au fost condamnați de Tribunalul Buzău la închisoare cu suspendarea executării pedepsei pentru că au fost implicați într-o rețea internațională de spălare a banilor. Cei doi și-au recunoscut faptele în fața procurorilor DIICOT Buzău și au oferit detalii despre modul cum ”operau” și despre banii pe care i-au rulat.

Cei doi condamnați făceau parte dintr-un grup de cetățeni români mai amplu din comunele Calvini și Cislău din județul Buzău, dar și din alte județe care erau plecați în Marea Britanie la nivelul anului 2018.

Românii aflați pe teritoriul Marii Britanii au intrat în legătură cu anumiți cetățeni indieni și pakistanezi, rezidenți în Marea Britanie, care s-au arătat dispuși să cumpere conturi deschise la unități bancare (ex. Barclays, TSB, HSBC, Nationwide, Natwest , LLoyds) /servicii de transfer monetar (ex. Monese, Revolut, Transferwise) care operează în Marea Britanie, pe care aveau să le folosească la crearea unui circuit financiar prin care să fie rulate fonduri provenite din înșelăciuni și fraude informatice, astfel încât să fie ascunsă ori disimulată adevărata proveniență și circulație a acestor sume de bani în scopul final de asigurare a clandestinității autorilor infracțiunilor din care proveneau fondurile.

Chiar dacă grupul de români nu au cunoscut proveniența exactă a fondurilor care alimentau conturile bancare pe care le vindeau rezidenților indieni din Marea Britanie, românii aveau cunoștință de originea ilicită a fondurilor, a rezultat din ancheta procurorilor DIICOT.

 

Câți bani au rulat indienii și pakistanezii prin conturile ”săgeților” din Români și cum operau aceștia

 

În urma anchetei a rezultat că prin conturile deschise la bănci din Marea Britanie de cetățeni români și care ulterior erau vândute către rețelele de indieni și pakistanezi aceștia din urmă au rulat peste două milioane de lire sterline rezultate din fraudarea a 105 de victime din mai multe țări.

În decizia Tribunalului Buzău de condamnare a celor doi cetățeni români care și-au recunoscut faptele se reține că indienii și pakistanezii din Marea Britanie aveau următorul modus operandi:

1.Autorii își însușeau identitatea directorului unei companii și de la o adresa de corespondență electronica foarte asemănătoare cu cea a directorului trimiteau un email prin care dispuneau ca persoanele abilitate din acea companie să facă plata unei pretinse facturi în contul controlat de ei.

2.Prin diverse programe informatice, după ce monitorizează clandestin comunicațiile on-line între diverse persoane, autorii intervin în aceste comunicații și însușindu-și identitatea virtuală a uneia dintre acestea o determina pe cealaltă să direcționeze fondurile financiare în propriile conturi bancare, victima fiind convinsă că efectuează operațiuni de plată către persoana cu care are o relație comercială/financiară și cu care comunică on-line, în realitate operațiunile de plata fiind efectuate către autorii activităților infracționale.

3.Victimele erau contactate de persoane care se recomandau ca făcând parte din departamentul antifraudă al unității bancare la care victima deținea contul și era înștiințată că există o tentativă de fraudă în privința sumelor de bani care existau în cont din partea altor reprezentanți ai aceleiași unități bancare. Prin urmare, pentru a elimina acest risc, pana la finalizarea investigaţiilor efectuate de departamentul antifraudă, victima era determinate să mute fondurile din contul său în contul indicat de autori (cont care fusese pus la dispoziție anterior de membrii grupului investigat în prezenta cauză).

 

Câți bani au câștigat și cum erau recrutați românii

 

Unul din buzoienii condamnați a povestit procurorilor DIICOT Buzău modul în care au fost recrutați, cum se derulau lucrurile în mod concret în Marea Britanie și câți bani au câștigat. Doar el personal a declarat că a câștigat 106.000 de lire sterline.

Newsonline.ro redă integral declarația inculpatului condamnat așa cum se regăsește în încheierea Tribunalului Buzău:

 

La începutul anului 2018 ( ianuarie – februarie) ###### ########, zis #######,  mi-a propus mie si familiei mele ( tatăl, ######## ######, mama – ######## #####, zisa ######, si concubina – ##### #####) sa mergem cu toții in ##### Britanie pentru a ne deschide conturi bancare la unități din aceasta tara, pe numele nostru, conturi pe care urma sa i le vindem lui, contra sumei totale de 4000 de lire. ##### urmau sa ne fie dați cash, fără sa ne mai intereseze în continuare ce se întâmpla cu acele conturi.

Am acceptat şi, în consecință, ####### s-a ocupat de îndeplinirea formalităților si plata costurilor aferente pentru ca noi sa obținem pașapoarte si bilete de avion pe ruta ####### – ######. Am aterizat pe aeroportul din Birmingham unde ne aștepta #######, care intre timp, plecase din ####### in ##### Britanie. Pe toți 4 ne-a condus si ne-a cazat la un imobil din Birmingham, unde se mai afla soția sa, ###### #####, zisa ######, si copiii acestora.

În continuare, aceștia au demarat formalitățile pentru ca noi sa deschidem conturi, respectiv: ####### a cumpărat telefoane mobile si cartele telefonice locale, iar ###### a început sa sune la instituțiile administrative engleze pentru a se emite o factura de utilități pe numele familiei mele si care, practic, sa dovedească rezidența noastră in ######.

Pe adresele noastre de e-mail create anterior in acest scop de ###### si #######, au venit in câteva zile acele facturi ( bill-uri). Folosind pașapoartele noastre si acele bill-uri, ###### a început sa ne deschidă on-line, pe telefoanele cumpărate de #######, conturi bancare la unitățile Barclays, HSBC; TSB, National Wide, Lloyds, Halyfax si Santander.

După aceasta, pentru a finaliza procesul de deschidere a conturilor, am fost conduși la sediul unităților bancare unde, cu sprijinul Prinței, care asigura traducerea, am prezentat documentele noastre unde s-a verificat autenticitatea lor.

On-line, folosind telefoanele mobile, ###### ne-a deschis si conturi la serviciile monetare de transfer rapid #####, Monese, Transferwise si Revolut.

După ce s-au deschis conturile, după cca. 2 săptămâni de la venire, eu si familia mea am revenit cu avionul in tara, biletele de avion fiind plătite de ####### si ######. Totodată, aceștia ne-au dat si suma de 4000 de lire.

              Revenind în ţară, în toamna anului 2018, după ce am văzut cum funcționează lucrurile, i-am propus lui ####### sa facem aceasta ”afacere” împreună, eu urmând sa găsesc oameni in ####### pe numele cărora sa deschid conturi pe care sa le vând lui si, de asemenea, sa-l ajut la deschiderea on-line de conturi pe numele persoanelor pe care le găsea el ( pentru acest serviciu urma sa primesc sume intre 100 – 200 lire/ persoană).

###### şi ####### mi-au plătit pentru fiecare cont vândut lor in jur de 200 de lire/ cont ( în funcție de unitatea bancara la care era deschis contul), respectiv in jur de 50 lire/ contul deschis la serviciile de transfer internațional rapid.

Am desfășurat aceasta afacere împreună cu ###### si ####### din toamna lui 2018 pana la sfârșitul anului 2023.

În cursul acestei perioade, am căutat personal oameni pe numele cărora sa le deschid conturi on-line din ####### sau prin intermediul tatălui meu, ######## ######, ori al altor persoane gen ”######” din Calvini, soțul acesteia, #######, #### ####### si ###### ####, zis Bozgoru.

Persoanele care îmi aduceau astfel de oameni pentru deschiderea conturilor erau plătite de #######.

În privința lui ###### #### arat că acesta cunoștea scopul pentru care erau deschise conturile bancare, respectiv acela că se vindeau mai departe unor cetățeni pakistanezi din  ##### Britanie.

De asemenea, eu îi ajutam pe ####### si ###### in a face programări la Serviciul pașapoarte pentru oamenii cărora urmau sa le fie deschise conturi ori pentru a face rezervări la cursele de avion.

În paralel, m-am ocupat de deschiderea on-line din ####### de conturi folosind bill-urile pe care mi le dădeau cei doi. Am deschis conturi si pe numele altor membri ai familiei mele pe care le-am vândut celor doi, cum este bunica mea – #### ########.

          Mai arăt ca socrii mei, ###### ###### si ##### ###### #######, au locuit mai mult timp in orașul Birmingham din ######. Adresa lor de acolo a fost folosită pentru deschiderea de conturi din ####### pe numele altor persoane. Totodată, cred ## si conturile celor doi socri le-am vândut lui ####### si ######.

După ce începeam procesul de deschidere a conturilor on-line din ####### pe numele persoanelor găsite in acest scop de mine, tatăl meu, ori celelalte persoane la care am făcut referire mai sus, erau procurate pașapoartele lor si duși in ###### de ####### şi ###### și de mine, uneori, pentru a fi conduși la bancă pentru finalizarea acestui proces de deschidere a conturilor.

L-am mai ajutat pe ####### sa deschidă conturi la diverse persoane pe care acesta le aducea in UK, prin diferite persoane de legătură, care găseau la rândul lor persoane in #######. #### deschiderea propriu – zisa on-line de conturi o făceam din ##### Britanie.

Adresele pe care veneau bill-urile erau identificate de ####### şi Priinţa, personal sau prin intermediul unor cunoștințe ale lui #######. Acele adrese erau foarte ușor de găsit. Erau identificați romani din Birmingham care stăteau cu chirie in diferite imobile si care, pentru sume de bani cuprinse intre 300 – 400 de lire, acceptau să fie folosită cutia poștală de la adresa in cauză pentru ca persoanele cărora le erau deschise conturi sa primească corespondenta de la bancă, inclusiv cardurile bancare asociate conturilor.

#### bill-urile figurau pe Birmingham vânzarea conturilor avea loc in ###### sau in Manchester, majoritatea in ######. Am asistat la câteva împrejurări in care au avut loc asemenea vânzări. Cumpărătorii erau pakistanezi sau indieni si plăteau doar cash. Întâlnirile aveau loc in diverse parcări. Mai multe amănunte nu știam la acel moment pentru că cei doi nu mi-au permis acest lucru.

Precizez că la o asemenea vânzare pakistanezilor le erau predate următoarele lucruri: telefonul mobil pe care erau instalate aplicațiile de on-line banking, cardurile bancare si datele referitoare la numărul de telefon, credenţialele de acces la aplicație, poza după pașaportul persoanei şi poza după bill.

             Mai precizez că pentru vânzarea contului bancar nu întotdeauna, se dădea cumpărătorului telefonul mobil pe care era instalata aplicația bancară ci contul era deschis on-line fără a fi nevoie ca titularul să se prezinte la bancă iar cumpărătorului i se transmitea doar parola de acces la aplicația de internet banking. Acest lucru a durat o scurtă perioadă întrucât exista posibilitatea ca vânzătorul contului sa poată monitoriza fluxul de bani care circula din acel cont după vânzare si chiar să retragă din acele intrări, ceea ce nu era convenabil pakistanezilor.

Unui om îi erau deschise, în medie, conturi funcționale la 3 unități bancare si 3 servicii de transfer monetar.

Mai arăt faptul că înainte de vânzarea contului, acesta era verificat dacă funcționează prin transferul in acele conturi a unor sume mici de bani. Estimez că lui ####### și ###### le-am vândut, in medie, 300 de conturi deschise la unități bancare sau alte entități financiare.

Colaborând cu #######, acesta mi-a relatat că aceste conturi care sunt vândute către cetățeni pakistanezi sunt alimentate cu sume de bani din mai multe #### precum ####### sau Emiratele Unite Arabe. Pentru a se pierde urma banilor erau făcute mai multe transferuri in cascada, in final banii fiind retrași de la bancomate, in special din UK. Cunoșteam faptul că in conturile pe care le vindeam intrau bani obținuți din fraudă, însă nu cunosc sursa exactă a acestor bani. După vânzarea conturilor nici eu si cred ## nici ####### sau ######, nu mai aveam idee ce se întâmplă cu ele.

Anumite conturi pe care le-am deschis pe numele altor persoane, le-am vândut și lui #### ###### #####.

Aproximez că lui ###### i-am vândut in jur de 30 de conturi pentru 6 persoane. Acestor persoane le-am plătit taxa de pașaport. Nu a mai fost nevoie să fie duse in ###### întrucât deschiderea conturilor a avut loc in perioada pandemiei, procesul de deschidere a conturilor putea fi exclusiv on-line. Îmi amintesc că numai anumite bănci acceptau acest lucru, cum era Barclays, HSBC si celelalte entități financiare.

Cu ###### nu am colaborat mult pe aceasta direcție întrucât eram conștient că apar discuții pe tema banilor, care ar putea să ne strice relația ( ###### este nașul meu).

Atât ###### cat și ###### îmi făceau plata pentru conturile pe care le deschideam cash sau prin transferuri in conturile mele din ##### Britanie. De cele mai multe ori aceste transferuri in conturile mele se făceau de pe numele altor persoane decât ###### sau ######.

Cu ###### ####### am colaborat pentru deschiderea de conturi bancare pe numele a șase persoane pe care le-am găsit ori eu ori el. În concret, ori eu ori el, deschideam on-line conturile, plăteam taxele pentru emiterea pașaportului. Acest lucru se întâmpla la nivelul anului 2021. Conturile deschise le-a vândut ###### ####### unui pakistanez din ##### Britanie. ###### mi-a plătit cash partea mea care s-ar ridica la suma de 3000 de lire.

Pentru deschiderea conturilor bancare obișnuiam să ne acordăm suport informativ – eu cu ######, ###### #######, ###### ##### și #### ####### ######. Fiecare dintre noi deschideam conturi care urmau să fie vândute in ##### Britanie si când întâmpinăm probleme obișnuiam să ne consultăm unul pe celălalt.

Din cate îmi amintesc, am deschis conturi bancare sau am ajutat la deschiderea de conturi bancare ( rezervări la serviciul pașapoarte ori pentru biletele de avion) pentru următoarele persoane: #### ### ####, ##### #######, ### #######, ##### ######, #### ########, ######## ########, ####### ######## #######, #### ##### #####, #### ######, #### #### și #### ######. Nu-mi amintesc numele celorlalte persoane. Pe cele mai multe dintre ele nici nu le cunoșteam dinainte și cu atât mai puțin le cunosc acum.

Dintre conturile deschise la unități din ##### Britanie pe numele meu am păstrat pentru uzul propriu, fără a le vinde, contul Barclays si contul Santander. Mi s-a adus la cunoștință că in perioada 2021 – 2023, în contul Barclays au fost intrări de peste 100.000 de lire.

Dintre aceste intrări, sumele de bani care mi -au fost trimise de socrii mei și ###### ##### și ###### #######, ###### #####, #### ####### ######, ###### #########, reprezintă restituiri de împrumuturi.

#### ######, ####### #######, ##### ######## ###, ####### #####, ##### #######, ##### #####, sunt persoane cărora le-am deschis conturi bancare și le-am vândut Prinței.       Astfel cum am precizat anterior, pentru verificarea funcționalității conturilor, în respectivele conturi erau transferate sume mici de bani de pana la 50 de lire. Totodată, din acei bani se plătea comisionul aferent emiterii cardului asociat contului. Sumele rămase după aceste plăți mi le-am transferat în contul meu de Barclays, bineînțeles, cu consimțământul Prinței.

#### motivul pentru care toate aceste persoane figurează că mi-ar fi transferat în propriul cont sume mici, de până la 30 de lire.

În același cont de Barclays ###### mi-a efectuat plăți ca urmare a serviciilor mele pentru deschiderea de conturi al căror control l-am predat ei. Astfel de plăți sunt cele care figurează ca fiind efectuate de pe numele ####### ########, ######## #####, ##### ######, ##### ##### ##### sau Xtream Motor.

Am mai ajutat-o pe ###### punându-i la dispoziție acest cont pentru a primi ea diverse plăți de la pakistanezi. Eu am retras de la ATM acei bani si i-am remis Prinţei. Astfel se justifică transferurile efectuate în contul meu de cetățenii pakistanezi/ indieni.

De asemenea, am mai ajutat-o pe ###### când a dorit să transfere bani lui ####### dar astfel încât să nu fie relevată adevărata identitate a expeditorului. În acest scop i-am pus la dispoziție un cont pe numele altei persoane pe care puteam să-l controlez prin aplicația de internet banking, transferurile fiind realizate inițial în contul acelei persoane și mai departe în contul personal al lui #######.

Mi s-a adus la cunoștință că la data de 30.03.2020 ###### ####### ###### a primit a primit in contul de Raiffeisen #### suma de 9000 de euro din care la scurt timp a transferat in contul meu de BRD ####### suma de 1000 de euro. Acești bani reprezentau plata făcută de ###### către mine pentru serviciile de deschidere de conturi.

Referitor la tranzacțiile din perioada 09.05.2020 – 01.07.2020 prin care in contul ###### ####### ###### deschis la Raiffeisen #### se creditează suma de 52.070 lei prin aplicația Transferwise ordonator fiind ######## ###### arat ca la acel moment contul tatălui meu i-l vândusem lui #### ###### fără ca eu să cunosc ce operațiuni a efectuat ###### pe acel cont.

    În cursul anului 2024 si la începutul anului 2025 am deschis conturi bancare la unități din UK pe care le-am vândut direct unor cetățeni pakistanezi. Datele de contact ale acestor pakistanezi le-am obținut din telefonul lui ###### #######, fără ca el să știe.

……..

I-am spus că sunt din Birmigham si l-am întrebat daca îl interesează sa cumpere conturi bancare. M-a întrebat de unde am numărul si contrar realității, i-am răspuns ca îl am de la o persoana cu un nume foarte comun in Birmingham – ”####”. ##### dată i-am vândut 2 carduri HSBC si 2 telefoane mobile pe care erau instalate aplicațiile acestei bănci, pentru care am primit suma de 2000 de lire. Pentru acest lucru m-am întâlnit la adresa indicata mai sus.

          De asemenea, i-am mai furnizat acestuia 2 conturi HSBC cu puțin timp înainte de 09.04.2025. ###### dată am luat legătura cu acest cetățean pakistanez acum câteva zile, acesta cerându-mi ”cărți” HSBC. De la pakistanez am aflat că banii care intra in conturile cumpărate vin din #####. Înainte de a fi folosite efectiv conturile sunt pregătite in sensul că se fac transferuri mici intre conturi, astfel încât transferurile viitoare să nu mai fie verificate de către bancă. Altfel, dacă transferi încă de prima dată o sumă mai mare, conturile se blochează, tranzacțiile se suspendă, timp in care se efectuează verificări privind proveniența banilor.

Referitor la #### ####### arăt faptul că, din câte cunosc, acesta a început după Brexit să facă același lucru ca mine. Nu am colaborat cu el în mod direct, ci îi mai ceream ajutorul atunci când întâmpinăm probleme tehnice la deschiderea conturilor, el fiind mai priceput la utilizarea telefoanelor mobile si aplicațiilor bancare, cunoscând de asemenea, foarte bine limba engleză.

Cu privire la ###### #####, acesta este unchiul soției mele și știu că îi ajută pe alții să deschidă conturi la unități din ##### Britanie contra cost. Din câte știu, nu are o situație materială prea bună.

Solicit încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției

Mi s-a adus la cunoştinţă ca doua dintre persoanele ale căror fotografii ale buletinelor sau paşapoartelor au fost identificate în telefonul mobil folosit de ###### #######, fiind audiate, au relatat ca au fost abordate de către mine pentru deschiderea de conturi bancare la unităţi din ##### Britanie.

#### adevărat că în cursul anului 2021 am fost pe raza satului Mărgineni, #### ##########, #### #####, pentru a găsi persoane care, în schimbul unei sume de bani, sa fie de acord cu deschiderea on-line de conturi bancare, cu excepţia faptului ca le-am justificat deschiderea de conturi prin aceea ca urma sa fie duse la munca in ######.

#### vorba de persoanele în privinţa cărora am colaborat cu ###### ####### pentru ca eu sa le deschid conturi iar el sa le vândă in ##### Britanie unor cetăţeni pakistanezi rezidenţi acolo. Faptul ca fotografiile paşapoartelor ori buletinelor acestora s-au regăsit in telefonul lui #######, zis ####, îl pot justifica prin aceea ca după ce am identificat oamenii amatori de deschiderea de conturi, am trimis fotografii de pe buletinele lor lui ####### pentru ca acesta sa facă formalităţile necesare pentru ca aceşti oameni sa obţină paşapoarte ori am trimis lui ####### fotografii de pe paşapoartele lor pentru ca acesta sa le transmită mai departe pakistanezilor cărora le vindea conturile deschise pe numele acestora.

În privința beneficiului obținut de mine prin activitatea infracțională reținută in cauza, îl estimez la suma de 106.000 lire sterline, cuantum la care am ajuns astfel:

– I-am vândut lui ###### si ####### in jur de 300 de conturi bancare , in medie obținând pentru fiecare cont suma de 300 de lire;

– I-am vândut lui ###### cca. 30 de conturi, de asemenea, obținând in medie pentru fiecare cont 300 de lire;

– În cursul anului 2018 i-am vândut lui ###### si ####### conturile mele si ale familiei contra sumei de 4000 de lire;

– În urma colaborării cu ####### am obținut suma de 3000 de lire.”

Cristi Ciuperca

Jurnalist cu experiență de peste 15 ani în presa centrală și locală. În presa centrală a lucrat în redacții ca Evenimentul Zilei sau România Liberă. Cofondator al proiectului RISE Project


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *