Cristi Ciuperca
După ce au prăbușit mai multe companii cu datorii de sute de milioane de euro la bugetul de stat, liderii grupului de interese Murfatlar, afaceriștii Vasile Ciaușu și Cătălin Bucura pregătesc o nouă societate pentru a fi autorizată ca antrepozit fiscal pentru punerea pe piață a țigărilor Snagov și Carpați.
Astfel, din informațiile newsonline.ro afaceriștii menționați vor să ”activeze” Tutunul România SA, societate controlată de sora lui Vasile Ciaușu, Angelica Ciaușu cu 99,82%, acționarul minoritar fiind un un interpus al acestora, Costel Damian cu 0,18%.
Aceleași surse au declarat pentru newsonline.ro că Tutunul România ar urma să ia locul Retail Plus Services în schema cu țigările Snagov și Carpați, după ce până în prezent Tutunul doar distribuia pe piață aceste țigări.
Retail Plus Services producea țigările Snagov și Carpați în Germania după care le importa în România unde le distribuia pe piață către firme de tipul Tutunul România, controlate tot de tandemul Ciaușu – Bucura sau de afiliați ai acestora. Prin scheme comerciale apreciate de ANAF ca fiind ilegale, Retail Plus Services a fost golită de resurse financiare și a acumulat datorii de 417,9 milioane de lei la bugetul de stat.
În fața demersurilor ANAF de a recupera găurile enorme la bugetul de stat cauzate de firmele controlate de cei doi afaceriști, gruparea Murfatlar se reorganizează.
Astfel, conform documentelor deținute de newsonline.ro, Tutunul România a obținut o finanțare de la Banca Română de Credite și Investiții printr-un contract de factoring fără regres pentru suma maximă de 13.500.000 de ron și contract de factoring cu regres în suma maximă de 1.000.000 de ron.
Factoringul este definit ca o metodă de finanțare adresată business-urilor care se confruntă cu probleme de flux de numerar din cauza clienților care întârzie să plătească facturile.
Factoringul asigură finanțare utilizând cecuri, ordine de plată ca și garanție. Practic, se obține un avans asupra facturilor cu plată lentă, care reprezintă capitalul de lucru. Acest tip de finanțare este în curs de desfășurare, dar tranzacțiile individuale se decontează după achitarea fiecărei facturi.
În cazul Factoringului cu regres riscul falimentului/ neplății facturilor e suportat de client, în cazul de față Tutunul România. Banca este obligată doar să administreze și să finanțeze drepturile de creanță, prin achitarea facturilor. Dacă Banca nu încasează facturile pentru vânzarea țigărilor sau ce alte facturi au fost cedate către Bancă, instituția bancară e obligată să se îndrepte către Tutunul România pentru recuperarea banilor pe care i-a achitat în avans.
Factoringul fără regres presupune că Banca preia atât creanțele cedate, cât și riscul de faliment sau de neplată al debitorului cesionat. Dacă din diverse motive, debitorul cedat nu face plata, compania de factoring nu are dreptul de recurs împotriva clientului.
Banca Română de Credite și Investiții este deținută în proporție de 99.781389% de indianul Gupta Sanjeev, cel care controlează Liberty Galați.
Miliardarul indian cu cetățenie britanică Sanjeev Gupta, proprietarul și președintele conglomeratului GFG Alliance, din care face parte și combinatul siderurgic Liberty Galați din România, fostul Sidex, care tocmai a intrat în procedură de concordat preventiv, a garantat personal credite contractate de combinat în ultima parte a anului trecut de la Banca Română de Credite și Investiții (BRCI), pe care Gupta o controlează aproape integral, relevă date oficiale analizate de Profit.ro.
Liberty Galați, o entitate cu puternic sprijin politic, a ajuns în colaps deși a beneficiat de finanțări importante din partea unei bănci deținute de statul român, Eximbank.
Istoricul găurilor financiare ale grupării Ciaușu – Bucura
Înainte de pregătirea Tutunul România, rețeaua Ciaușu (foto jos) – Bucura a folosit alte două societăți ca antrepozit destinatar înregistrat pentru țigările Snagov și Carpați și băuturile alcoolice, în special Unirea, arată un Raport de Inspecție fiscală întocmit în cursul acestui an de ANAF Ploiești.
Practic este vorba de o rețetă veche de a îngropa în datorii la stat diferite firme care sunt apoi ”trase pe dreapta” iar statul nu-și mai recuperează de obicei mai nimic.
Primele firme folosite au fost Rotact Bev și Retail Plus Services care nu și-au achitat datoriile către stat reprezentând accize din alcool (adus din Bulgaria) și țigări (aduse din Germania) plus TVA.
Din datele Fiscului rezultă că Rotact Bev acumulaseră datorii la bugetul de stat de 266,7 milioane de lei iar Retail Plus Services de 417,9 milioane de lei, deci un total de 684,6 milioane de lei.
Băuturile și țigările Snagov și Carpați erau vândute către firmele de pe palierul 2, adică en-gross-iștii, cum ar fi Tutunul România. Firmele care primeau cantitățile en-gros vindeau către firmele de pe palierul III sub prețul de achiziție și cu discounturi mari.
Interesant este că Tutunul România a obținut finanțare printr-un contract de factoring deși Raportul ANAF Ploiești arată că firma înregistra la data 30.06.2024 o datorie către Retail Plus Services de 116.688.967,08 lei.
Având în vedere că firma Retail Plus Services a cerut deschiderea procedurii de concordat preventiv, deci are o situație financiară critică, pare greu de crezut că Tutunul România și-a achitat datoria către această societate.
