Cristi Ciuperca
UPDATE
Curtea de Apel Brașov l-a condamnat definitiv, pe 10 martie, pe președintele CJ Neamț, Ionel Arsene, la 6,8 ani de închisoare. Vezi mai jos sentința:
Respinge cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de inculpatul Arsene Ionel. Admite apelurile formulate de DNA Serviciul Teritorial Bacău şi inculpatul Arsene Ionel împotriva sentinţei penale nr. 96/D/06.04.2022 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul penal nr. 431/103/2018, pe care o desfiinţează cu privire la soluţia de condamnare a inculpatului pentru infracţiunea de trafic de influenţă, faptă săvârşită în anul 2013, la omisiunea aplicării pedepsei complementare pe lângă pedepsele principale, la cuantumul pedepsei principale rezultante aplicate inculpatului, la conţinutul pedepsei accesorii aplicate inculpatului şi la cuantumul sumei confiscate de la inculpat. Rejudecând cauza în aceste limite: În baza art. 396 alineat 1 ?i 6 raportat la art. 16 alineat 1 lit. f Cod de procedură penală, art. 154 alineat 1 lit. c Cod penal, art. 5 Cod penal, cu referire la art. 155 alineat 1 Cod penal interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 ?i nr. 358/2022 ale Curții Constituționale a României, încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Arsene Ionel sub aspectul săvâr?irii infracțiunii de trafic de influenţă, faptă săvârşită în anul 2013, prevăzută de articolul 291 alineat 1 Cod penal, raportat la art. 6 şi art. 7 litera a din Legea nr. 78/2000, ca efect al interven?iei prescrip?iei răspunderii penale. Menţine pedeapsa principală de 5 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa apelată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, faptă săvârşită în luna iunie 2015, prevăzută de art. 291 alin.1 Cod penal, raportat la art. 6 şi art. 7 litera a din Legea nr. 78/2000. În baza art. 67 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alineat 1 literele a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat ?i dreptul de a ocupa o func?ie de conducere, sau de a exercita atribu?ii de conducere în cadrul vreunui partid, forma?iune sau alian?ă politică din România, pe o perioadă de 5 ani. În baza art. 65 alineat 1 interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alineat 1 literele a, b şi g Cod penal, respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat ?i dreptul de a ocupa o func?ie de conducere, sau de a exercita atribu?ii de conducere în cadrul vreunui partid, forma?iune sau alian?ă politică din România. Menţine pedeapsa principală de 5 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa apelată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, faptă săvârşită în iulie 2015, prevăzută de art. art. 291 alineat 1 Cod penal, raportat la art. 6 şi art. 7 litera a din Legea nr. 78/2000. În baza art. 67 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alineat 1 literele a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat ?i dreptul de a ocupa o func?ie de conducere, sau de a exercita atribu?ii de conducere în cadrul vreunui partid, forma?iune sau alian?ă politică din România, pe o perioadă de 5 ani. În baza art. 65 alineat 1 interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alineat 1 literele a, b şi g Cod penal, respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat ?i dreptul de a ocupa o func?ie de conducere, sau de a exercita atribu?ii de conducere în cadrul vreunui partid, forma?iune sau alian?ă politică din România. În temeiul art. 38 Cod penal şi art. 39 alineat 1 litera b Cod penal contopeşte cele 2 pedepse principale de mai sus, aplică inculpatului Arsene Ionel pedeapsa principală cea mai grea, de 5 ani închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv 1 an şi 8 luni închisoare, rezultând pedeapsa principală de 6 ani şi 8 luni închisoare pe care o va executa inculpatul. În temeiul art. 45 alineat 3 şi 5 Cod penal contopeşte pedepsele complementare şi accesorii stabilite în sarcina inculpatului şi aplică, pe lângă pedeapsa principală rezultantă, de 6 ani şi 8 luni închisoare, pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alineat 1 literele a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat și dreptul de a ocupa o func?ie de conducere, sau de a exercita atribu?ii de conducere în cadrul vreunui partid, forma?iune sau alian?ă politică din România, pe o perioadă de 5 ani şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alineat 1 literele a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat ?i dreptul de a ocupa o func?ie de conducere, sau de a exercita atribu?ii de conducere în cadrul vreunui partid, forma?iune sau alian?ă politică din România. În baza art. 112 litera a Codul penal şi art. 291 alineat 2 Cod penal dispune confiscarea de la inculpatul Arsene Ionel a sumelor de 80.000 Euro şi 80.000 lei. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate. În baza art. 275 alineat 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în data de 10.03.2023 prin punerea hotărârii la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre 190/2023 10.03.2023
Curtea de Apel Brașov a finalizat cercetarea judecătorească în dosarul de corupție în care procurorii DNA de la Bacău l-au trimis în judecată pe baronul PSD de Neamț, Ionel Arsene, cel care ocupă în prezent funcția de președinte al Consiliului Județean.
La termenul din 23 ianuarie a.c. au avut loc dezbaterile finale iar magistrații au anunțat că pronunțarea asupra cauzei o vor face pe 1 martie a.c.
La Brașov dosarul a fost strămutat în iunie 2022 după ce Tribunalul Bacău l-a condamnat, în primă instanță, pe Ionel Arsene la 8 ani și 4 luni de închisoare cu executare pentru trei fapte de trafic de influență.
În concret, Tribunalul Bacău a dispus câte trei de pedepse de 5 ani de închisoare pentru fiecare faptă de trafic de influență (una comisă în 2013 și celelalte două în 2015), stabilind pedeapsa de executat la 8,4 ani de închisoare după ce la pedeapsa cea mai mare de 5 ani a aplicat sporul de o treime din o altă pedeapsă de cinci dată. La data faptelor Ionel Arsene era deputat PSD și președinte al organizației județene a PSD, el fiind trimis în judecată în această calitate de procurorii DNA Bacău.
În ceea ce privește procesul de la Curtea de Apel Brașov unde s-a judecat contestația lui Arsene împotriva condamnării dar și a DNA, procurorii fiind și ei nemulțumiți de sentința dată, magistrații brașoveni au admis în parte cererea de probe a lui Arsene, în septembrie 2022, stabilind următoarele: ”Admite în parte cererea în probaţiune formulată de inculpatul Arsene Ionel, prin apărători aleşi, şi dispune reaudierea următorilor martori: Ştefan Gheorghe, Porumboiu Adrian, Careja Ion, Jugan Iulian şi Panaite Vasile”.
Gheorghe Ștefan zis Pinalty este fix denunțătorul lui Ionel Arsene din dosarul în care a fost trimis în judecată de procurorii DNA Bacău și în care Arsene a și fost arestat preventiv pentru o scurtă perioadă.
După admiterea martorilor, în perioada octombrie – decembrie 2022 aceștia au fost audiați de judecătorii de la Curtea de Apel Brașov iar termenul pentru dezbaterile finale a fost fixat pentru 23 ianuarie 2023
Surse judiciare au explicat pentru NewsOnline.ro că în cazul faptei de trafic de influență imputată lui Arsene și săvârșită la nivelul anului 2013 a intervenit prescripția răspunderii penale însă cele din 2015 rămân încă în picioare.
Care sunt faptele pentru care Arsene a fost trimis în judecată de DNA
Direcția Națională Anticorupție anunța în februarie 2018 trimiterea în judecată a lui Ionel Arsene pentru mai multe fapte penale.
Astfel, în rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
1. În cursul anului 2013, inculpatul Arsene Ionel, în calitate de deputat în Parlamentul României și președinte al organizației județene Neamț a unui partid politic, a primit de la o persoană (martor în cauză), suma de 100.000 euro pentru a-și folosi influența pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenției Naționale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese și regimul incompatibilităților în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcție de conducere în administrația locală.
Banii remiși de martor într-un restaurant situat pe raza municipiului București urmau să ajungă la persoanele respective prin intermediari.
2. La data de 31 iulie 2015, inculpatul Arsene Ionel, în aceeași calitate, a pretins de la reprezentantul unei societăți comerciale (martor în cauză) un procentaj de 5% din suma totală de 60.000.000 lei ce trebuia alocată de Administrația Națională Apele Române (A.N.A.R.) pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administrațiile bazinale.
În schimbul acestui comision, în perioada iulie – septembrie 2015, inculpatul Arsene Ionel și-a exercitat influența asupra unui coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru a-l determina să facă demersuri în vederea alocării, de către A.N.A.R, a sumei anterior menționate, demersuri rămase însă fără rezultat.
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor imobile ce aparțin inculpatului.
