Vama a autorizat într-un weekend firma unui grup de interese cu datorii de sute de milioane la bugetul de stat | News Online

*Șefa Vămii București, Elena Spătaru s-a grăbit să semneze în weekendul 30 ianuarie – 1 februarie 2026 autorizarea ca antrepozit fiscal a firmei Tutunul România, societate controlată de grupul interese Murfatlar

* Firmele grupului Murfatlar, coordonate de tandemul Vasile Ciaușu – Cătălin Bucura au datorii la bugetul de stat de peste 700.000.000 de lei și sunt aproape de colaps

*Autorizarea ca antrepozit fiscal a Tutunul România înseamnă că această societate poate să producă în afara țării și să vândă în România țigările Carpați și Snagov

*Ultima firmă care a pus pe piață brandurile Carpați și Snagov, Retail Plus Services a intrat în concordat preventiv (adică ultimul pas înainte de insolvență) cu datorii de 469.930.233 lei la bugetul de stat dar înainte de Retail Plus Services au fost și alte firme îngropate cu datorii imense la bugetul de stat

UPDATE

Șefa Vămii București ne-a trimis un drept la replică pe carre îl publicăm integral mai jos

……………………………………………………………………………………………..

Subsemnata, Spătaru Elena, formulez prezentul drept la replică, în temeiul dispozițiilor legale privind protecția demnității, onoarei și reputației, precum și al dreptului la rectificare a informațiilor inexacte, ca urmare a articolului publicat la data de 16 martie 2026, intitulat „Vama a autorizat într-un weekend firma unui grup de interese cu datorii de sute de milioane la bugetul de stat”.

Articolul conține afirmații și insinuări neadevărate, prezentate într-o manieră tendențioasă, de natură să creeze aparența unor nereguli inexistente și să afecteze grav reputația mea profesională.

Resping categoric aceste susțineri, care sunt lipsite de fundament factual și juridic, fiind contrazise de documente oficiale și date verificabile. Procedura de autorizare a fost realizată cu respectarea strictă a legislației în vigoare, în baza unei documentații complete, în cadrul unui proces instituțional riguros, documentat și verificabil, care exclude orice intervenție nelegală sau discreționară.

Afirmațiile privind caracterul „suspect” sau „neobișnuit” al procedurii reprezintă simple speculații, fără suport probator, în condițiile în care legalitatea unui act administrativ este determinată exclusiv de respectarea condițiilor legale.

Precizez că nu dețin și nu exercit atribuții tehnice de operare în sistemele informatice care gestionează emiterea autorizațiilor, neavând posibilitatea de a interveni în fluxul operațional al acestora, aspect esențial omis în mod nejustificat din materialul publicat.

De asemenea, asocierea subsemnatei cu presupuse „grupuri de interese” este neprobată și defăimătoare, constituind o atingere directă adusă reputației profesionale.

Totodată, articolul include informații cu caracter confidențial, a căror divulgare ridică serioase semne de întrebare cu privire la legalitatea obținerii și utilizării acestora, cu posibile consecințe juridice.

Menționez că nu mi-a fost solicitat niciun punct de vedere anterior publicării, cu încălcarea principiilor de echilibru, verificare și bună-credință în activitatea jurnalistică.

În temeiul dispozițiilor art. 72 și art. 73 din Codul civil privind protecția demnității și reputației, precum și al răspunderii civile delictuale, solicit:

– publicarea integrală a prezentului drept la replică, în aceleași condiții de vizibilitate;

– rectificarea de îndată a informațiilor inexacte și eliminarea afirmațiilor defăimătoare.

În lipsa unei conformări imediate, îmi rezerv dreptul de a formula acțiune în justiție pentru angajarea răspunderii civile delictuale, inclusiv pentru obligarea la plata de despăgubiri pentru prejudiciul moral, precum și pentru orice alte consecințe juridice ce decurg din faptele expuse.

Prezenta poate fi publicată integral, fără modificări.

Data: 19 martie 2026

Spătaru Elena

………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Autoritatea Vamală e incapabilă să oprească grupurile de interese care produc găuri de sute de milioane de euro la bugetul de stat. Sau poate, din contră, nu există niciun fel de interes în a le opri. Vorbim în cazul de față un grupul Murfatlar, care gestionează și brandurile de țigări Snagov și Carpați, condus de afaceriștii Vasile Ciaușu și Cătălin Bucura despre care newsonline.ro a scris multe articole de presă referitoare la datoriile de sute de milioane de euro pe care le au aceștia la bugetul de stat.

Astfel, după ce au îngropat câteva societăți fără să plătească accizele către bugetul de stat, reușind acest lucru cu sprijinul unor funcționari ai statului care nu și-au făcut treaba la momentul oportun, o altă firmă controlată de același grup de interese a obținut de la Autoritatea Vamală o nouă autorizație de antrepozit fiscal. Această nouă autorizație le permite acestora să pună din nou pe piață țigările Snagov și Carpați.

Societatea comercială care a primit autorizație de antrepozit fiscală de la Autoritatea Vamală este Tutunul România din Sectorul 1 din București. Surse din mediul vamal au declarat pentru newsonline.ro că în spatele autorizării se află Elena Spătaru, o vameșă promovată de fostul președinte al Vămii, Bogdan Bălan.

”Elena Spătaru a semnat actele pentru autorizarea Tutunul România în ziua de vineri 30 ianuarie 2026, seara, după terminarea programului iar autorizația de antrepozit fiscal a fost implementată începând cu duminică 1 februarie. Așa mare a fost graba”, au explicat surse judiciare pentru newsonline.ro

Fratele Elenei Spătaru, Tudor Cionca a lucrat pentru o perioadă de doi ani la Winedepot, una din firmele fanion ale grupării Ciaușu – Bucura. Cionca lucrează în prezent chiar la Autoritatea Vamală. Printre vameșii importanți apropiați de tandemul Ciaușu – Bucura se află și Vasile Neagu zis Sică Mercedes. De altfel, sursele newsonline.ro din instituțiile statului spun că tandemul Ciaușu – Bucura este cunoscut pentru relațiile bune din interiorul Autorității Vamale.

Tutunul România este deținută în proporție de 99,82% de Angelica Ciaușu, sora lui Vasile Ciaușu (foto). Angelica Ciaușu este cea care controlează și societatea Selex Trading, firmă care deține brandurile Snagov, Carpați dar și cele de băuturi alcoolice, cum ar fi Unirea.

Un raport de control al ANAF din 2024 arată că firma Tutunul România face parte dintr-un circuit de societăți prin care a fost prejudiciat bugetul de stat cu sute de milioane de euro.

Astfel, în circuitul inițial investigat de ANAF Tutunul România era distribuitorul țigărilor Snagov și Carpați care erau produse la acel moment printr-o altă societate comercială, Retail Plus Services.

Retail Plus Services a fost îngropată în datorii ajungând, conform unor hotărâri judecătorești la o gaură de 469.930.233 lei la bugetul de stat. În prezent Retail Plus Services se află în concordat preventiv adică cu un pas înaintea falimentului având în vedere nivelul datoriilor la bugetul de stat.

Controlul ANAF a descoperit că multe din societățile care aveau datorii către Retail Plus Services făceau parte chiar din grupul de firme controlat de Vasile Ciaușu. Astfel, una din aceste societăți din grup era și este Tutunul România care avea de plătit către Retail aproape 120.000.000 de lei. Practic, Tutunul România era un fel de ”depozitar” al banilor pentru liderii grupării Murfatlar, bani care trebuiau să ajungă la Retail Plus Services și din care trebuiau plătite datoriile la bugetul de stat.

Așadar, după ce au îngropat financiar Retail Plus Services gruparea Ciaușu – Bucura a scos la interval Tutunul România.

Oricum din informațiile newsonline.ro autoritățile statului investighează legăturile dintre alte două societăți afiliate grupului Murfatlar și anume Houseofbrain și Murfatlar Vinul România (deținută de doi spanioli) cu o televiziune de știri afiliată unei puternice grupări de interese economico-financiare.

O altă firmă a grupului, Fabrica de Țigarete este de facto în incapacitate de plată. Fiscul cere insolvența

Înainte de Retail Plus Services a fost o altă societate care a distribuit în principal mărcile de băuturi alcoolice controlate de grupul Murfatlar și anume Rotact Bev. Conform raportului de control ANAF firma Rotact Bev a fost trasă pe tușă cu datorii de aproape 267.000.000 de lei. Potrivit datelor ANAF Rotact Bev era controlată direct de Cătălin Bucura ca împuternicit.

În paralel cu Retail Plus Services a acționat o altă societate, Fabrica de Țigarete, o societate deținută, la rândul ei, de o altă firmă din grupul Murfatlar, Vivinco VNO SRL din București.

Conform datelor de pe portalul termene.ro Fabrica de Țigarete are în prezent datorii la bugetul de stat de 87.217.89 de lei.

De altfel, la începutul lunii februarie a acestui an Administrația Sector 2 a Finanțelor Publice a Sectorului 2 prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a deschis un proces la Tribunalul București prin care solicită deschiderea procedurii insolvenței a societății Fabrica de Țigarete având în vedere nivelul datoriilor la bugetul de stat.

Tribunalul București urmează să se pronunțe asupra cererii de deschidere a procedurii insolvenței pe 18 mai.

În noiembrie 2025 Tribunalul București a respins încercarea celor de la Fabrica de Țigarete de a obține de la judecători un ”acord de restructurare” a datoriilor care ar fi presupus plata teoretică a acestor datorii pe o perioadă de trei ani.

Fabrica de Țigarete a contestat decizia Tribunalului București de anul trecut iar contestația s-a judecat la Curtea de Apel București care a amânat pronunțarea tot pentru 17 martie.

În decizia din noiembrie 2025 Tribunalul București arată că instanţa sesizată cu deschiderea unei proceduri de acord de restructurare este chemată să analizeze în concret situaţia financiară a debitorului, în vederea încadrării societăţii în una dintre cele două ipoteze specifice unor proceduri distincte.

În acest sens judecătorul de la Tribunalul București arată că documentele analizate ”indică lipsa capacităţii actuale sau pe termen scurt de plată a datoriilor deja scadente de mai mult de 60 de zile, înregistrate în contabilitatea societăţii debitoare”

”În acest sens instanţa are în vedere totodată rulajul conturilor din clasa 5 din perioada ianuarie – septembrie 2025 şi situaţia încasărilor şi plăţilor, astfel cum aceasta rezultă din balanțele de verificare lunare și listele întocmite de debitor, situaţii ce atestă că, prin raportare la valoarea datoriilor, încasările sunt insuficiente (…) Mecanismul acordului de restructurare poate fi activat în acele împrejurări care ameninţă grav şi real capacitatea viitoare a debitorului de a-şi plăti datoriile la scadenţă, fiind astfel o procedură la care se poate apela într-o fază timpurie a dificultăţii financiare, când debitorul încă își poate plăti datoriile pe măsură ce devin exigibile. Or, situaţia financiară a debitoarei este deja afectată de o perioadă de timp, astfel că nu se poate vorbi despre o afectare a capacităţii viitoare de achitare a datoriilor la scadenţă, ci de o capacitate prezentă, cât se poate de reală, care conturează o reală stare de insolvenţă”, se arată în motivarea deciziei Tribunalului București din noiembrie 2025.