Cristi Ciuperca
Judecătorii bucureșteni au decis la mijlocul lunii trecute că cei de la Compania Națională Căi Ferate CFR S.A. trebuie să achite aproape 1,3 milioane de euro asocierii de firme formată din Swietelsky Baugesellschaft Mbh – Strabag AG – Alstom Transport S.A – Arcada Company SRL – EUROCONSTRUCT TRADING 98 SRL – TRANSFEROVIAR S.A. Decizia este una definitivă. Compania Swietelsky a fost implicată în țara noastră într-un important scandal de corupție, reprezentantul companiei austriece fiind acuzat de procurorii DNA că ar fi contribuit coruperea fostului ministru de finanțe, Sebastian Vlădescu.
Suma exactă, conform deciziei Curții de Apel București, este de 6.280.088,84 lei, reprezentând costurile suplimentare suportate de către Asociere, ca urmare a întârzierilor generate de Evenimentului de Risc al Beneficiarului nr. 58 – „Eşecul Beneficiarului de a acorda dreptul de acces şi posesia şantierului în vederea relocării utilităţilor”.
Practic, cei de la Compania Națională Căi Ferate CFR SA nu au fost în stare să la pună dispoziția Asocierii de firme, la timp, o porțiune a șantierului.
Curtea de Apel București a diminuat astfel cu 409,134.697 lei suma datorată firmelor de către CFR SA, în comparație cu sentința Tribunalului București.
Pe 15 decembrie 2013, între Compania Națională Căi Ferate CFR SA și Asocierea „Swietelsky – Strabag – Alstom – Arcada – Euroconstruct – Transferoviar” s-a semnat Contractul de execuție lucrări nr. 214 având ca obiect reabilitarea/modernizarea unei linii de cale ferată aferente tronsonului Vințu de Jos de Jos – Simeria, parte componentă a Coridorului IV Pan European pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h.
În motivarea deciziei Curții de Apel București, obținută de newsonline.ro, se arată că Potrivit Sub-Clauzei 2.1 din Condițiile Generale ale Contractului, Companiei Naționale CFR SA îi revenea obligația de a asigura Antreprenorului, adică Asocierii de firme amintită mai sus, accesul și posesia șantierului, obligație pe care acesta și-a executat-o cu întârziere, generând Evenimentul care a produs Asocierii întârzieri în durata de execuție a lucrărilor și costurile suplimentare ce au format obiectul cererii de chemare în judecată.
”Atât Inginerul, prin Determinarea Inginerului cu privire la Îndreptățire (fila 161 și urm. vol. I), transmisă prin Adresa nr. C-S-1/A___/17/_____/1.02.2017 (fila 159 vol. I), cât și Beneficiarul, prin Adresa nr.12/UMP/3/110/31.01.2017 (fila 160 vol. I), au recunoscut efectele produse de acest Eveniment, aprobând prelungirea Duratei de Execuție a lucrărilor cu 322 de zile calendaristice, reprezentând numărul zilelor de întârziere înregistrate ca urmare a producerii Evenimentului ERB#58, dar au refuzat plata costurilor indirecte suplimentare generate de această întârziere, pe motiv că nu ar putea fi cuantificate decât după data de 18.08.2018 (noua dată de finalizare a Contractului)”, se arată în motivarea deciziei Curții de Apel București.
Asocierea „Swietelsky – Strabag – Alstom – Arcada – Euroconstruct – Transferoviar a încercat să obțină o sumă mai mare de bani invocând faptul că dreptul său de acces la șantier a fost întârziat de către CFR SA pentru toată lucrarea. Judecătorii au respins însă susținerile arătând că întârzierea în acordarea dreptului de acces și posesia șantierului s-a produs doar pentru porțiunea aferentă Tunelului Turdaș, și nu a întregii lucrări contractate, așa cum a susținut reclamanta.
”Referitor la costurile la care este îndreptățită reclamanta, Sub-clauza 2.1, a cărei aplicare eronată se invocă de către recurenta reclamantă, precizează că dacă Antreprenorul înregistrează întârzieri și/sau se produc costuri suplimentare ca urmare a omisiunii Beneficiarului de acordare a dreptului de acces sau punere în posesie la termen, Antreprenorul are dreptul la plata Costurilor suplimentare la care se adaugă un profit rezonabil, care vor fi incluse în Prețul Contractului. Se constată, așadar, că respectiva dispoziție reglementează îndreptățirea Antrepenorului la plata costurilor suplimentare generate de evenimentul a cărui producere este urmarea culpei Beneficiarului. Or, corect s-a reținut de către prima instanță, în baza probatoriului administrat, că Evenimentul de Risc a fost cauzat de întârzierea în acordarea dreptului de acces și posesia șantierului aferent Tunelului Turdaș, și nu a întregii lucrări contractate, așa cum a susținut reclamanta”, se arată în hotărârea Curții de Apel București.
Swietelsky, în mijlocul unui scandal de corupție
Compania Swietelsky a fost implicată în țara noastră într-un important scandal de corupție, reprezentantul companiei austriece fiind acuzat de procurorii DNA că ar fi contribuit coruperea fostului ministru de finanțe, Sebastian Vlădescu.
Astfel, pe 2 mai 2019 Tribunalul București a validat acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între procurorii Direcției Naționale Anticorupție și Josef Hornegger, reprezentantul consorțiului de firme austriece Swietelsky – Wiebe – Takenaka acuzate că l-au mituit pe fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, în dosarul reabilitării căii ferate Bucureşti – Constanţa.
Josef Hornegger a recunoscut două fapte de complicitate la dare de mită și complicitate la cumpărare de influență.
Potrivit DNA, în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit, de la o companie austriacă, în baza unor înțelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată, precum și plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie.
În afara lui Sebastian Vlădescu, printre oficialii români trimiși în judecată pentru corupție de către procurorii DNA se regăsesc Ionuț Costea, fost șef Eximbank și Constantin Dascălu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Procesul acestora este în present pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Potrivit DNA, banii încasați ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăți făcute de statul român și erau achitați succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la Compania Națională de Căi Ferate “CFR“ – S.A. – C.N.C.F.R.).
