Cristi Ciuperca
Judecătorii Curții de Apel Alba Iulia au admis recent cererea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi în consecinţă:au redeschis un dosar penal care vizează posibile fraude cu cryptomonede în care este vehiculat numele unui avocat din Sibiu.
În dosarul redeschis se fac cercetări pentru posibile fapte de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale); falsificarea de titluri de credit sau instrumente pentru efectuarea plăților în forme electronice, prev. de art. 311 alin. (1) şi (2) C.pen; fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen; uz de fals, prev. de art. 323 C.pen; abuz de încredere, prev. de art. 238 alin. (1) C.pen. Informația a fost confirmată pentru newsonline.ro de Parchetul Curții de Apel Alba Iulia.
Inițial, procurorul de caz a dispus la data de 21.05.2025 clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de mai sus, reținând incidența dispoziţiilor art. 16 alin. 1 lit. a) şi b) teza a l-a C.p.p, fără însă să facă o anchetă penală efectivă și completă, după cum avea să constate atât procurorul ierarhic superior cât și judecătorul de la Curtea de Apel Alba Iulia care a admis redeschiderea. Cel vizat de plângere este un avocat din Sibiu.
Împotriva ordonanței de clasare din data de 21.05.2025, cel care a făcut plângerea penală inițială a formulat plângere, în termen, solicitând infirmarea soluției pe motive de nelegalitate şi netemeinicie şi continuarea cercetărilor.
Conform documentelor studiate de newsonline.ro, petiționarul a prezentat elementele de tipicitate ale infracţiunii de înşelăciune şi a criticat poziționarea procurorului de caz față de probele propuse în cauză. În concret au fost invocate, în principal, următoarele argumente: respingerea de către procuror a probelor solicitate l-au lipsit pe petiționar de posibilitatea de a proba comportamentul persoanei reclamate, care a urmărit inducerea și menținerea sa în eroare încă de la început, relatându-i în mod neadevărat că a cumpărat 0,6 bitcoin cu suma de 20.000 euro, sumă care în realitate ar fi fost investită în interes personal (ca de ex. firma de panouri solare); prezentarea unor câștiguri prezumtive de către persoana reclamată a avut drept scop câștigarea încrederii petiționarului.
În cadrul examinării dosarul cauzei s-a apreciat că plângerea petiționarului este întemeiată iar probele administrate nu satisfac criteriile unei anchete aprofundate, temeinice, efective şi suficient de ample, din perspectiva jurisprudenței. Practic, dosarul a cam fost ținut la sertar
Ce a reclamat victima
”Din poziționarea persoanei vătămate a rezultat că făptuitorul ######## ##### ###### – avocat, a profitat de încrederea acordată de relațiile de familie, dar şi ca avocat, şi i-a indus acesteia reprezentarea că este om de cuvânt şi foarte prosper în afaceri, mai ales prin investiții în monede virtuale. ######## vătămată a remis succesiv anumite sume de bani făptuitorului pentru achiziționarea monedelor virtuale (1900 de euro, 17.000 de euro şi 20.000 de euro), fără însă a gestiona personal portofelele virtuale create de acesta şi în care trebuiau virate criptomonedele cumpărate, constatând ulterior că susținerile făptuitorului au fost în mare parte neadevărate. Făptuitorul (avocatul n.r.) avea libertatea deplină de acces la conturile persoanei vătămate, iar din depoziția martorului ###### #### – ##### rezultă că acesta nu a investit niciodată, în integralitate sumele primite (fuseseră cumpărate şi depuse în acele portofele virtuale criptomonede de circa 4000 euro, comparativ cu suma totală primită în valoare de 38.900 euro): în portofelul „Yoroi”, existau 5477 monede „###”, în valoare de câteva mii de dotări la acea dată (aprox. 2000 de dolari); în portofelul „Phantom”, nu se aflau monede şi nici nu exista istoric de depuneri; portofelul „Keplr”, pentru moneda” ####”, nu a putut fi deschis prin codul pus la dispoziţie , din câte reţine”, a reclamat partea vătămată în plângerea depusă împotriva ordonanței de clasare.
Procurorul ierarhic superior de la Alba Iulia care a infirmat ordonanța de clasare a constatat că modul în care s-au derulat raporturile între părți denotă o suspiciune rezonabilă cu privire la intenția reală a făptuitorului de a obține pentru sine un folos patrimonial prin inducerea şi menținerea în eroare a persoanei vătămate şi nicidecum incidența unor aspecte civile care țin de modul de executare a unor obligații, motiv pentru care în cauză se impune continuarea urmăririi penale față de avocatul vizat de plângerea penală, în calitate de suspect pentru faptele sesizate de persoana vătămată.
Pentru stabilirea intențiilor reale ale făptuitorului se impunea efectuarea unei anchete penale efective care presupune, printre altele, analizarea tranzacțiilor financiare ale acestuia (pentru a se verifica suspiciunile petiționarului cu privire la folosirea sumelor de bani în interes propriu), confruntarea părților, stabilirea investițiilor reale în monede virtuale (data, monedele virtuale existente în portofelele digitale, eventuale tranzacții, etc), au stabilit procurorul ierarhic superior care a dispus infirmarea ordonanței de clasare.
În acord cu procurorul ierarhic superior care a infirmat ordonanța de clasare, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Alba Iulia consideră că există aspecte necesar a fi clarificate, așa cum au fost subliniate anterior dispunerii unei soluții de clasare pe aceste motive, fără a fi necesar a fi reluate.
Mai mult, judecătorul de cameră preliminară reține că organele statului trebuie să aibă în vedere cu prioritate analiza pe fond a chestiunii reclamate, cu atât mai mult cu cât, în prezenta plângere penală au fost reclamate presupuse fapte comise de o persoană ce exercită profesia de avocat profitând de relațiile de familie.
”Potrivit dispozițiilor art. 5 Cod pr. penală, organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei. În continuare, legiuitorul obligă organele de urmărire penală să strângă și să administreze probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului. Or, în speța de față, raportat la susținerile concrete și suficient de precise ale persoanei vătămate, procurorul de caz nu a făcut toate verificările și probele necesare pentru aflarea adevărului”, a constatat judecătorul de la Curtea de Apel Alba Iulia care a admis redeschiderea dosarului penal și reluarea urmăririi penale.
