Curtea de Apel București a explicat de ce l-a condamnat, miercuri, pe omul de afaceri Nelu Iordache la 11 ani și 9 luni de închisoare în dosarul autostrăzii Nădlac – Arad, decizia fiind una definitivă.
Omul de afaceri Nelu Iordache a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru mai multe infracțiuni, printre care și fraude cu fonduri europene, în calitate de administrator al societății SC ROMSTRADE SRL. Iordache a schimbat destinația sumei de 31.519.960 lei, reprezentând o parte din avansul încasat de la CNADNR SA pentru proiectarea și execuția lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad (aproximativ 22,3 km), lucrarea fiind finanțată în proporție de 85% din fondul de coeziune al Uniunii Europene.
Magistrații de la Curtea de Apel București au constatat în motivarea condamnării, având în vedere toate circumstanțele dosarului, ”că limitele speciale ale pedepsei închisorii, în special pentru infracțiunile de deturnare de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave, și delapidare, tot cu consecințe deosebit de grave, sunt blânde, mai ales în condițiile reținerii art.19 din Legea nr.682/2002, care plasează în derizoriu sancțiunile”.
Reținerea art. 19 înseamnă că justiția i-a recunoscut lui Nelu Iordache calitatea de ”turnător” în unul sau mai multe dosare penale.
”La individualizarea judiciară a pedepselor închisorii, are în vedere limitele speciale ale pedepselor închisorii, inclusiv prin reținerea dispozițiilor art.19 din Legea nr.682/2002, potrivit adresei din data de 9.IX.2013 a Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, din Dosarul nr.344/P/2013 (filele 188 și 189, volumul III, dosar de fond), cuprinse între 9 luni închisoare și 3 ani și 9 luni închisoare, pentru infracțiunea împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, prin deturnare de fonduri comunitare, cu consecințe deosebit de grave, între 1 an închisoare și 3 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de delapidare, cu consecințe deosebit de grave, între 3 luni închisoare și 1 an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, și între 9 luni închisoare și 3 ani și 9 luni închisoare, pentru infracțiunea de înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave. Mai are în vedere gravitatea întregii activități infracționale desfășurată de inculpat în legătură cu proiectul public care a fost atribuit societății comerciale la care era administrator, în cadrul unei asocieri, prin modul premeditat, în baza unui plan infracțional bine stabilit, pe care l-a urmărit cu devotament și fără scrupule, supunând voinței sale de infractor instituții și oameni, toate acestea în unicul scop de a folosi, după bunul său plac, fondurile europene care i-au fost încredințate pentru a construi o autostradă națională modestă, precum și prin prejudiciul material deosebit de ridicat pe care l-a creat”, se arată în motivarea sentinței de condamnare pronunțată de Curtea de Apel București în cazul lui Nelu Iordache și obținută de newsonline.ro
Nelu Iordache – atitudine procesuală nesinceră și comportament care a dus la compromiterea sentinmentului de neîncredere publică
”Totodată, Curtea nu poate să ignore că inculpatul, la nivel național, a contribuit la compromiterea sentimentului de încredere publică, și așa aproape inexistent, în corectitudinea persoanelor juridice desemnate să execute lucrări în favoarea statului, în acest caz o autostradă de doar câțiva kilometri, în condițiile în care infrastructura rutieră în România este extrem de deficitară și de rudimentară, iar, prin proiect, se urmărea integrarea țării la rețeaua rutieră europeană, însă desigur că inculpatul nu a urmărit binele comun, ci doar interesul propriu, de a se îmbogăți din bugetul european, în fraudarea propriului popor și a comunității europene. În același timp, a adus atingere imaginii întregii societăți românești în fața organismelor europene și a statelor comunitare, prin alterarea ori pierderea încrederii în onestitatea cetățenilor români. De asemenea, ține seama de circumstanțele personale ale inculpatului, în vârstă de 44 de ani la data faptelor penale, are studii superioare, potrivit diplomei _______, nr._____, emisă de Facultatea de Fizică din cadrul Universității București (fila 194, volumul III, dosar de fond), are 4 copii, dintre care ultimii trei copii, încă minori, au rezultat din căsătorie, după cum atestă certificatul de naștere ________, nr.______, eliberat de Primăria Sectorului II, București, la data de 22.I.2001, privind pe I_______ S_____-I____, născută la data de 28.VII.2000, dintr-o altă relație (fila 193, volumul III, dosar de fond), certificatul de naștere ________, nr.______, emis de Consiliul local al Sectorului I, București, la data de 12.VI.2009, privind pe I_______ R___-Ș_____, născut la data de 11.VI.2009 (fila 192, volumul III, dosar de fond), certificatul de naștere ________, nr.______, emis de Consiliul local al Sectorului I, București, la data de 15.XII.2011, privind pe I_______ N____-E____, născută la data de 30.XI.2011 (fila 190, volumul III, dosar de fond), și certificatul de naștere ________, nr.______, emis de Consiliul local al Sectorului I, București, la data de 15.XII.2011, privind pe I_______ V___-C_________, născut la data de 30.XI.2011 (fila 191, volumul III, dosar de fond), nu este cunoscut cu antecedente penale și nu numai că a avut o atitudine procesuală constant nesinceră, pe toată durata îndelungată a procedurii penale, dar, în perioada în care s-a aflat sub puterea măsurii preventive a arestului la domiciliu, l-a mituit pe polițistul care-l supraveghea, fiind condamnat definitiv pentru comiterea infracțiunii de dare de mită”, se arată în motivarea publicată pe rolii.ro și obținută de newsonline.ro
Concluzia judecătorilor de la Curtea de Apel București este una foarte dură: ”Având în vedere toate aceste elemente de natură reală și personală, Curtea apreciază că, pentru infracțiunile de deturnare de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave, de delapidare, tot cu consecințe deosebit de grave, și de fals în înscrisuri sub semnătură privată, maximul special este neîndestulător pentru a sancționa o conduită infracțională de o asemenea periculozitate, prin amploare și prin prejudiciile materiale atât de ridicate, pe care nu le-a acoperit, nici măcar în parte, cu excepția unei restituiri parțiale în casieria persoanei vătămate S.C. „Romstrade” S.R.L., astfel că va aplica sporul facultativ pentru infracțiunea continuată, raportat inclusiv la numărul mare de acte materiale, care amplifică gravitatea faptelor penale. Constată că limitele speciale ale pedepsei închisorii, în special pentru infracțiunile de deturnare de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave, și delapidare, tot cu consecințe deosebit de grave, sunt blânde, mai ales în condițiile reținerii art.19 din Legea nr.682/2002, care plasează în derizoriu sancțiunile, precum limitele speciale cuprinse între 9 luni închisoare și 3 ani și 9 luni închisoare, pentru infracțiunea de deturnare de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave, asemănător infracțiunii de înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, ori între 1 an închisoare și 3 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de delapidare, cu consecințe deosebit de grave, în cazul unui prejudiciu material neacoperit”.
