INTERVIU. Avocatul italian Cristian DI GIUSTO spune că justiția penală din România este supusă Puterii: ”Deciziile adoptate în România sunt adesea o expresie a supunerii Legii la Putere” | News Online

imagine_2024-10-24_100353838

Newsonline.ro a discutat cu avocatul Cristian DI GIUSTO, din Bari – Italia, pentru a înțelege diferențe de abordare între justiția italiană și justiția română și pentru a explica de ce justiția italiană a decis ca mulți cetățeni români să execute pedepsele în Italia.

Astfel, DI GIUSTO spune că în Italia prezumția de nevinovăție a inculpatului chiar funcționează și că judecătorii italieni chiar țin cont de acest principiu cheie al justiției penale.

Cristian DI GIUSTO vorbește și despre jocurile politice și de putere din justiția română arătând că nu este normal ca magistrații să adopte decizii referitoare la situația unor inculpați în funcție de cercurile de putere din care fac parte aceștia. ”Răspund spunând că cu siguranță ceea ce nu este normal este ca România să adopte decizii diferite în funcție de cetățeanul care face obiectul unei eventuale recunoașteri în Italia, evitând respectarea deciziilor luate de alți judecători ai Uniunii în raport cu doar anumite persoane condamnate (în mare parte aparținând establishment-ului românesc). Există prevederi complet contradictorii care demonstrează, încă o dată, lipsa de independență a justiției”, spune DI GIUSTO făcând referire la modul în care România încearcă să pună în executare mandate de condamnare recunoscute și aplicate deja de justiția italiană.

 

  1. Domnule avocat, având în vedere experiența dumneavoastră cu justiția română, ne puteți spune dacă există diferențe între modul în care un judecător italian gestionează un dosar penal și modul în care face acest lucru un judecător român? Dacă da, ce ați remarcat în mod concret?

 

Cristian DI GIUSTO: Prezumția de nevinovăție este unul dintre principiile cheie ale sistemului procesual italian. Acest principiu fundamental al civilizației reprezintă rodul unei alegeri garantiste în favoarea protecției celor nevinovați. Absența sau inadecvarea unor principii fundamentale de acest fel, în consecință, deja în sine face ca punctul de vedere al judecătorului să fie diferit. De fiecare dată când un inculpat nevinovat se teme de ceva de la un judecător, înseamnă că se află în afara logicii statului de drept.

 

  1. De unde diferența de perspective dintre cele două sisteme?

 

Cristian DI GIUSTO: În Italia, ca principiu consacrat în Constituție, justiția este total autonomă și independentă de orice altă putere… în România, totuși, în ultimii ani asistăm la o creștere marcată a problemelor structurale ale sistemului judiciar românesc ceea ce demonstrează o criză profundă a statului de drept. Acest lucru ar fi suficient pentru a înțelege că deciziile adoptate în România sunt adesea o expresie a supunerii Legii la Putere. Aceasta este o mare diferență culturală chiar înainte de una instituțională. Independența justiției este, așadar, o chestiune de libertate, a fiecărui individ și a întregii societăți.

 

 

  1. E normal ca statul român să încerce să mai pună în executare un mandat de executare a pedepsei care a fost deja recunoscut și pus în aplicare de Statul italian?

 

Cristian DI GIUSTO: Răspund spunând că cu siguranță ceea ce nu este normal este ca România să adopte decizii diferite în funcție de cetățeanul care face obiectul unei eventuale recunoașteri în Italia, evitând respectarea deciziilor luate de alți judecători ai Uniunii în raport cu doar anumite persoane condamnate (în mare parte aparținând establishment-ului românesc). Există prevederi complet contradictorii care demonstrează, încă o dată, lipsa de independență a justiției.

 

 

  1. Ce s-a schimbat în legislația italiană, în sens restrictiv, în privința modului în care se raportează la cererile cetățenilor de a pune în executare hotărârile de condamnare din țările de origine pe teritoriu italian și de ce au intervenit aceste schimbări?

 

Cristian DI GIUSTO: Trebuie precizat că art. 18-bis din Legea 69/2005 (cu introducerea unor principii mai restrictive în scopul recunoașterii pedepsei străine) a fost modificat de art. 15 din Decretul legislativ nr. 10 din 02.02.2021, care a intrat în vigoare la 20.02.2021, cu scopul precis de a armoniza legislația internă privind mandatul european de arestare cu decizia-cadru 2002/584/JAI (pe care legiuitorul italian s-a angajat să o implementează pentru a conforma legislația națională la prevederile deciziei-cadru)… prin urmare nu se poate vorbi de o modificare datorată vreunui fenomen ci mai degrabă apărută ca urmare a necesității adaptării regulilor interne cu cele ale altor țări europene.

 

Cristi Ciuperca

Jurnalist cu experiență de peste 15 ani în presa centrală și locală. În presa centrală a lucrat în redacții ca Evenimentul Zilei sau România Liberă. Cofondator al proiectului RISE Project


1 comments

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *