Cristi Ciuperca
La Curtea de Apel București s-au înregistrat pe 27 octombrie a.c. contestațiile făcute de deputatul USR Emanuel Ungureanu și de profesorul Irinel Popescu împotriva deciziei Tribunalului București din mai 2019 care i-a dat câștig de cauză parțial doctorului Popescu în procesul deschis parlamentarului USR
Procesul a fost deschis de Irinel Popescu în octombrie 2018, la Tribunalul București. În cererea de chemare în judecată doctorul Irinel Popescu a arătat că deputatul USR Emanuel Ungureanu duce o campanie denigratoare împotriva sa, solicitând magistraților să constate următoarele aspecte:
1. Să se constate caracterul ilicit al difuzării de informații denigratoare și neverosimile privind viața, și activitatea profesională a Reclamantului, în cadrul seriei de postări de articole pe pagina publică de facebook Emanuel Ungureanu -Deputat USR ,
2. Să fie obligat pârâtul la plata sumei de 250.000 de lei cu titlu de daune morale pentru încălcarea dreptului la viață privată, respectiv pentru încălcarea dreptului la onoare și reputație prin afirmațiile calomnioase făcute în textele publicate pe pagina sa de facebook Emaniel Ungureanu-Deputat USR
3. Să fie obligat pârâtul la eliminarea de pe pagina Emanuel Ungureanu- deputat USR administrată de el, a tuturor fotografiilor și postărilor care îl înfățișează pe reclamant precum și a tuturor informațiilor publicate c u privire la aceasta;
4. Să fie obligat pârâtul la postarea pe pagina Emanuel Ungureanu-Deputat USR a dispozitivului hotărârii executorii pronunțate în prezenta cauză;
5. Să fie obligat pârâtu l la prezentarea prin difuzare pe pagina Emanuel Ungureanu-Deputat USR de scuze publice reclamantului;
6. Să fie obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest dosar.
”Pâratul (Emanuel Ungureanu n.r.), în cuprinsul postărilor publicate pe pagina de facebook , a prezentat public o multitudine de informații false și denigratoare cu privire la persoana reclamantului, neexistând niciun minim de adevăr în cele afirmate, ba din contră, din cele cu urmează a fi prezentate nu se poate observa decât intenția acestuia de a jigni, denigra și afecta în m od decisiv viața și demnitatea reclamantului. Astfel, pârâtul susține în mod complet neîntemeiat și fără a produce o minimă dovadă a veridicității celor afirmate, faptul că: „Am avut dreptate… Iirinel Popescu și Mihai Lucan au păpușat acest sistem medical și au câștigat o avere uriașă de pe spinarea unor bolnavi cronici care se aflau cu un picior în groapă. Cei doi ticăloși pană în măduva oaselor au fost protejați politic și de structurile fostei Securități infiltrate în SRI” (postare pe facebook din 17 septembrie 2018 n.r.). După cum se poate observa, pârâtul încearcă să construiască în mod vădit o imagine deformată asupra persoanei reclamantului”, susține avocatul lui Irinel Popescu în cererea de chemare în judecată
Tribunalul București a admis doar în parte cererea de chemare în judecată a lui Irinel Popescu și doar pentru postarea din 17 septembrie nu și pentru comentariile făcute de Emanuel Ungureanu după apariția unui articol în revista Capital.
”Admite în parte cererea formulată de reclamantul I_____ P______ , cu domiciliul a___ la C . A . C____ M____ C______ în București, ___________________. 39H, ____________, sector 3, Cod poștal xxxxxx , în contradictoriu cu pârâtul U________ E______ D______ , cu domiciliul a___ la C . A . R___-G_________ D______ în Cluj N_____, Calea Dorobanților, nr. 21 c olț c u Pitești, nr. 1-3, Birou 1, _____________, județ Cluj. Constată încălcat dreptul la onoare și reputație al reclamantului Irinel Popescu de către pârâtul U________ E______-D______ prin textul publicat pe pagina sa de socializare facebook din data de 17 septembrie 2018. Această constatare reprezintă o reparație echitabilă suficientă pentru repararea prejudiciului moral suferit de reclamant. Obligă pe pârât să elimine de pe pagina de socializare E______ U________ – Deputat USR a textului publicat în data de 17 septembrie 2018. Respinge cererea în rest, ca neîntemeiată”, se arată în decizia Tribunalului București.
Pentru a decide acest lucru Tribunalul București a reținut acuzațiile aduse doctorul Irinel Popescu de către deputatul USR Emanuel Ungureanu nu au avut o bază factuală. Adică nu s-au întemeiat pe nimic.
Astfel, afirmațiile contestate din data de 17.09.2018 au fost realizate de Ungureanu ca si comentariu la reportajul PRO TV difuzat sub titlul „ Nereguli grave privind transplantul” din cadrul știrilor PRO TV din 17.09.2018 -tps. //stirileprotv.ro/stiri/sanatate /nereguli-in-activitatea-de-transplant-cine-este-medicul- ca re-a-coordonat-intreaga-activitate.html ), al cărui link deputatul USR l-a preluat și l-a postat pe pagina de socializare, în cadrul respectivei postări. Doar că judecătorul de la Tribunalul București, ascultând materialul de la PRO TV, a constatat că reportajul televiziunii nu face niciun fel de referire la doctorul Irinel Popescu.
Tribunalul București a considerat însă că Irinel Popescu nu merită să primească și daune financiare de la Emanuel Ungureanu
”In mod neîntemeiat și fără a produce o minimă dovadă a veridicității celor afirmate…”
NewsOnline redă pasajul din motivarea Tribunalului București, obținută de pe rolii.ro, în care judecătorul explică de ce Emanuel Ungureanu a depășit limitele libertății de exprimare:
Reclamantul – Irinel Popescu
Pârâtul – Emanuel Ungureanu
”În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în nenumărate rânduri că libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esențiale ale unei societăți democratice, una din condițiile principale ale progresului acesteia și ale împlinirii fiecărei persoane (cauza Muller c. Elveția). De asemenea, Curtea a arătat că pluralismul ideilor este fundamentul societății moderne europene, motiv pentru care art. 10 protejează nu numai ideile neutre și informațiile brute, ci și acele idei și informații care șochează, neliniștesc sau ofensează populația sau o parte a acesteia (cauza Handyside c. Marea Britanie).
Totodată, în ceea ce privește presa, orice restricție impusă acesteia trebuie raportată la interesul pe care îl are o societate democratică de a menține un grad cât mai ridicat de libertate a „câinelui de pază al democrației” (cauza Goodwin c. Marea Britanie, cauza C______ și M_____ c. România).
Pe de altă parte, în ceea ce privește art. 8 din Convenție, statului îi revine obligația de a menține un echilibru just între obligațiile sale pozitive și asigurarea libertății de exprimare. Printre altele, statului îi revine obligația pozitivă de a sancționa persoanele ce încalcă dreptul la reputație al altora, pentru o protecție corespunzătoare a acestui drept, atunci când „afirmațiile în cauză depășesc limitele criticilor acceptabile în temeiul art. 10 din Convenție” (cauza P______ c. României). În acest sens, se reține că „art. 8 are drept obiect principal apărarea individului de ingerințele arbitrare ale puterilor publice, nelimitându-se la a pretinde statului să se abțină de la asemenea ingerințe; acestui angajament negativ i se pot alătura obligațiile pozitive (…). Granița dintre obligațiile pozitive și negative ale statului potrivit art. 8 nu se pretează la o definiție precisă ; principiile aplicabile sunt totuși comparabile. Mai precis, în cele două cazuri, trebuie luată în calcul păstrarea echilibrului just dintre interesul general și interesele individului, statul beneficiind oricum de o marjă de apreciere” (cauza Pfeifer c. Austriei).
Instanța reține că, în jurisprudența sa (cauza Lingens c. Austria), Curtea face o distincție importantă referitoare la afirmațiile unei persoane, calificându-le în două categorii: afirmații factuale și judecăți de valoare.
Astfel, cele din prima categorie vizează afirmarea unor fapte determinate, caz în care autorului lor i se poate pretinde să demonstreze adevărul acestora, în timp ce judecățile de valoare privesc exprimarea opiniei unei persoane asupra calităților profesionale, morale și personale ale altuia. Prin urmare, în măsura în care o persoană exprimă o judecată de valoare, acesteia nu i se poate impune să facă proba verității celor afirmate, Curtea apreciind că o astfel de obligație este imposibilă și de natură a împiedica persoanele să își afirme opiniile despre alții.
Cu toate acestea, nici judecățile de valoare lipsite de orice bază factuală nu sunt protejate de art. 10 , Curtea statuând că „nu se poate admite că, în principiu, o judecată de valoare poate fi considerată astfel, decât dacă este însoțită de fapte pe care să se sprijine. Necesitatea unei legături între judecată de valoare și faptele care o sprijină poate varia de la un caz la altul în funcție de circumstanțele specifice ale fiecărui caz” (cauza Feldek c. Slovaciei).
Prin urmare, dacă drepturile unei persoane sunt lezate atât prin afirmații care ar putea fi calificate ca fiind judecați de valoare, cât și prin imputarea unor fapte determinate, Curtea va lua în considerare tipul de afirmație care a lezat cel mai important drepturile respective, calificând în funcție de aceasta afirmația litigioasă în ansamblul ei (cauza Dichand și alții c. Austria).
Pe cale de consecință, având în vedere principiile enunțate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, instanța apreciază că afirmațiile contestate de către reclamant reprezintă judecăți de valoare, întrucât privesc exprimarea opiniei unei persoane (a pârâtului) asupra calităților profesionale, morale și personale ale altuia (reclamantul din cauza)
Așa cum s-a menționat de pârât , afirmațiile contestate din data de 17.09.2018 au fost realizate ca si comentariu la reportajul PRO TV difuzat sub titlul „ Nereguli grave privind transplantul” din cadrul știrilor PRO TV din 17.09.2018 -tps. //stirileprotv.ro/stiri/sanatate /nereguli-in-activitatea-de-transplant-cine-este-medicul- ca re-a-coordonat-intreaga-activitate.html ), al cărui link pârâtul l-a preluat și l-a postat pe pagina de socializare, în cadrul respectivei postări.
Ascultând reportajul PRO TV, care citează surse din Ministerul Sănătății, tribunalul constată că se aduce la cunoștința publicului faptul că, în urma unor controale recente organizate de Ministerul Sănătății la Agenția Națională de Transplant (denumită în continuare ANT) au ieșit la iveală nereguli, una dintre acesta fiind aceea că în instituție, nimeni nu ar fi știut exact câte persoane aveau ce un organ pentru că în Registrul N_______ de Transplant, datele nu erau introduce în timp in timp real iar întreaga activitate de transplant a fost coordonată în toți acești ani de o singură persoană, doctorul V_____ Z___, membru al Consiliului Științific al ANT. Jurnalistul face publică și o înregistrare audio cu fostul Director executiv al ANT, prof. R___ D___. In reportaj apare si A____ G____, dar in acest reportaj nu se face nicio referire la reclamantul I_____ P______ , urmare a verificărilor la Agenția Națională de Transplant.
Așadar, tribunalul reține că nu există o suficientă bază factuală care să sprijine judecățile de valoare exprimate în postarea din data de 17 septembrie 2018 de către pârât cu privire la cele imputate reclamantului.
Contrar celor sustinute de pârât, în conditiile în care în reportajul PRO TV difuzat sub titlul „Nereguli grave privind transplantul” din cadrul știrilor PRO TV din 17.09.2018 nu se fac e nicio referire la reclamantul I_____ P______ nu se poate retine că prevederile art. 10 CEDO au fost respectate, prin indicarea surselor.
In consecință, în acord cu cele sustinute de reclamant, tribunalul arată că în data de 17 septembrie 2018 , persoana reclamantului formează obiectul unor acuze nejustificate menite să afecteze în mod direct dreptu rile fundamentale ale acestuia – dreptul la onorare si la reputatie.
In mod neîntemeiat și fără a produce o minimă dovadă a veridicității celor afirmate, în data de 1 7 .09.2018, pârâtul, prin intermediul paginii sale oficiale de facebook , pârâtul a sustinut faptul că: „ I_____ P______ și M____ L____ au păpușat acest sistem medical și au câștigat o avere uriașă de pe spinarea unor bolnavi cronici care se aflau cu un picior în groapă. Cei doi ticăloși pană în măduva oaselor au fost protejați politic și de structurile fostei Securități infiltrate în SRI”, in conditiile in care reportajul PRO TV difuzat sub titlul Nereguli grave privind transplantul” din cadrul știrilor PRO TV din 17.09.2018 nu face nico referire la reclamantul I_____ P______.
Tribunalul arată că la acel moment, reclamantul era Șeful Centrului pentru Boli Digestive și Transplant Hepatic din cadrul Institutul Fundeni din București, membru al Consiliului Științific al Agentiei Naționale de Transplant și Președinte al Academiei de Științe Medicale, dar această calitate nu este suficientă pentru a constitui baza factuală care să sprijine judecățile exprimate de către pârât în postarea din data de 17 septembrie 2018 cu privire la cele imputate reclamantului.
Exprimarea pârâtului din data de 17.09.2018 „ I_____ P______ au păpușat acest sistem medical …. Cei doi ticăloși pană în măduva oaselor au fost protejați politic și de structurile fostei Securități infiltrate în SRI” (fila 25) depăseste noțiunea de „liberă exprimare”.
Așadar, tribunalul constată existenta unei fapte ilicite a pârâtului, de natură a aduce atingeri vieții private, demnității și onoarei reclamantului, fapt subliniat atât de jurisprudența instanțelor europene cât si de cea a instanțelor naționale.
Art.8 Cedo protejează dreptul la identitate și dezvoltare personală și dreptul de a stabili și dezvolta relații cu alte ființe umane și cu lumea exterioară. El poate include activități de natură profesională sau de afaceri. Există de aceea o zonă de interacțiune a unei persoane cu alții, chiar într-un context public, care poate fi inclusă în noțiunea de viață privată.
În același sens , Curtea Europeană, în cauza Schussel c. Austriei, decizia din -21. 02. 2002, a statuat că noțiunea de viață privată cuprinde elemente care se raportează la identitatea unei persoane, cum ar fi: numele său, integritatea sa fizică și morală iar garanția oferită de art. 8 din Convenție este destinată în principal să asigure dezvoltarea personalității fiecărui individ, în relațiile sale cu semenii, fără ingerințe din afară. Așadar, există o zonă de interacțiune dintre indivizi și terți, care, chiar și într-un context considerat public sau politic, poate aparține vieții private, situație față de care p ub licarea unor articole defăimătoare interferează cu viața privată a unei persoane.
Curtea Europeană a arătat că trebuie găsit un echilibru între libertatea de exprimare și dreptul la viața privată, care cade sub incidența art. 8, echilibru care impune tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de comiterea afirmațiilor denigratoare, dacă afirmațiile reprezintă situații factuale, lipsite de suport probatoriu, efectuate în cadrul unei adevărate campanii de denigrare și reiterate în public, prin mijloace de comunicare prin presă și mass-media cu rea-credință (cauza P______ c. România, cauza A________ c. România5) Curtea EDO, în cauza Axei Springer AG împotriva Germaniei, prin Hotărârea din data de 07.02.2012, a subliniat criteriile evidențiate în jurisprudența Curții, în temeiul cărora se stabilește când o faptă poate fi încadrată în limitele exercitării dreptului la libertatea de exprimare respectiv, când o faptă aduce atingere vieții private a unei persoane.
Articolul publicat in 17.09.2018 nu își propune să contr ibuie la o dezbatere de interes, ci să denigreze persoana reclamantului. Fapta pârâtului din data de 17.09.2018, și anume de a adresa afirmații precum „ ticălos până în măduva oaselor ” sau să susțină că „ a câștigat o avere uriașă de pe urmă bolnavilor cronici ” , precum și faptul că „ a păpușat sistemul medical ” , ținând cont de faptul că în afara unor articole nu s-a dovedit faptul că reclamantul s-ar face vinovat de ceva în sistemul de sănătate sau că pe rolul instanțelor ar fi un dosar penal, depăsesc limitele dreptului la liberă exprimare și a interesului public general și activității pârâtului cu privire la activitatea din domeniul medical.
Prin urmare, având în vedere faptul că Facebook este un spațiu public, fiecare persoană trebuie să își asume faptul că atunci când trasmite o informație (de exemplu, profilul de facebook), aceasta va putea fi retransmisă către alte personae, e ste important să se transmită doar informații corecte și despre care are c ertitudinea ca sunt corespunzătoare realității.
Din modul în care este redactat textul articolului publicat in 17.09.2018 rezultă elementele denigratoare, cu consecințe negative asupra vieții private, asupra demnității acestuia și chiar asupra activității sale profesionale, faptă care îndeplinește, cumulativ, condițiile răspunderii civile delictuale pârâtului. Conform celor precizate anterior, „Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci ființei umane, cum sunt viața, sănătatea, integritatea fizică și psihică, deminitatea, intimitatea vieții private, libertatea de conștiință, creația n/ied, artistică, literară sau tehnică.”, astfel cum această dispoziție este precizată : 252 din C. Civ.
Prin urmare, având în vedere că prezumția de bună-credință prevăzută de art. 14 alin. 2 și art. 75 alin. 2 C.civ. a fost răsturnată, instanța aprecia ză că reclamantul a f ăcut dovada existenței faptei ilicite în sarcina pârâtului , exprimările din cuprinsul postării din data de 17.09.2018 depășind limitele libertății de exprimare pentru motivele anterior expuse”
