Curtea de Conturi anunță în raportul anual de activitate că a executat o misiune de audit al perfomanței instituționale la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și la Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF), misiunea de audit vizând perioada 2015-2020.
Miza misiunii de audit a constituit-o interesul general cu privire la asigurarea și garantarea siguranței în lanțul alimentar și a sistemului de control, prin verificarea conformității cu legislația privind alimentele și normele în materie de sănătate și de bunăstare a animalelor.
Concluzia Curții de Conturi este una dură: ”La nivelul entităților auditate nu există strategii naționale în domeniul siguranței alimentare, al calității alimentelor și în cel fitosanitar. Lipsa unei viziuni de ansamblu asupra acțiunilor și mecanismelor pentru a fi implementate de către toate entitățile publice cu atribuții în domeniu are un impact negativ într-un domeniu esențial, respectiv siguranța lanțului alimentar”.
Astfel, în concret, la nivelul ANSVSA au fost identificate vulnerabilități în continuitatea și coerența decizională, determinate de schimbările frecvente ale managementului superior.
”Niciun mandat al președintelui nu a fost exercitat integral. Au fost realizate o serie de modificări ale structurii și ale structurilor teritoriale și nu s-a realizat un echilibru între volumul activităților și numărul de posturi ocupate. Implementarea și punerea în aplicare a unor regulamente europene au rămas, din 2016, în stadiu de proiect la ANSVSA”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Amenzi prea mici care nu descurajează încălcarea legii
Curtea de Conturi spune că nivelul amenzilor contravenționale nu a fost actualizat ceea ce duce la situația ca sancțiunile aplicate de ANSVSA și ANF să nu-i deranjeze cu nimic de fapt pe cei care încalcă legea.
”În același timp, la nivelul ANF a fost identificat riscul aplicării neunitare a prevederilor specifice din cauza elaborării cu întârziere a unor proceduri interne sau instrucțiuni. Există riscul ca sancțiunile aplicate de ANSVSA și de ANF să nu descurajeze încălcarea legii sau să nu fie proporționale cu gravitatea faptei, fiindcă nivelul amenzilor contravenționale nu a fost actualizat și armonizat cu cerințele europene. Resursele și echipamentele tehnice ale direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, ale Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, ale Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară și ale ANF au un grad de uzură cuprins între 69% și 100%. Acest aspect generează costuri mari de întreținere și riscuri majore de neîndeplinire a obiectivelor specifice”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.
Misiunea de audit a mai descoperit că deși la nivel național au fost reglementate, încă din anii 2013 și 2014, două scheme naționale de calitate privind rețeta consacrată și produsul tradițional, acestea nu au fost recunoscute la nivel european.
În acest sens Curtea de Conturi reține două probleme în ”ograda” Ministerul Agriculturii:
1) MADR nu a notificat Comisia Europeană înainte de adoptarea schemelor pentru a fi recunoscute la nivel național. Astfel, din 1.374 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene la data auditului, doar zece erau produse alimentare românești.
2) MADR nu are o strategie de educare și informare a consumatorilor în ceea ce privește beneficiile consumului de produse atestate pe scheme naționale de calitate și a celor recunoscute ca denumiri de origine protejate, indicații geografice protejate sau specialități tradiționale garantate.
De asemenea, Misiunea de audit a mai relevat faptul că ANF nu a realizat integral planul de control privind monitorizarea reziduurilor de pesticide în cadrul sistemului de control în domeniul fitosanitar.
”Produsele Bio nu au fost verificate pentru a determina prezența sau absența reziduurilor de pesticide, deși au fost planificate acțiuni în acest sens. Acțiunile de prevenție împotriva pestei porcine africane (PPA) realizate de către entitățile publice desemnate și de către fondurile private de vânătoare au fost, în unele cazuri, insuficient de bine organizate și coordonate. Măsurile ineficiente privind testarea și supravegherea pasivă a efectivelor de porci mistreți au favorizat răspândirea virusului pe întreg teritoriul țării și creșterea presiunii virale asupra exploatațiilor comerciale profesionale de porcine. Pe lângă pierderile aduse de decesul sau de sacrificarea preventivă a animalelor, această boală a generat costuri însemnate pentru bugetul de stat, prin plata despăgubirilor către deținătorii de animale moarte sau sacrificate preventiv. Astfel, în perioada iunie 2018-decembrie 2020 s-a achitat în acest scop suma totală de 589 de milioane de lei”, arată Curtea de Conturi.