Cristi Ciuperca
Judecătorii de la Alba Iulia motivează într-o decizie definitivă de ce relațiile sentimentale nu au conotații penale și de ce nu este înșelăciune în sensul penal al legii atunci când o domnișoară vrăjește un bărbat, îi promite o căsătorie dar îl părăsește după ce îl convinge să-i dea chiar și bani.
Condamnată inițial la un an și jumătate de închisoare cu executare de Judecătoria Mediaș pentru înșelăciune după ce l-a sedus și abandonat pe italianul Giovani Aletta, care în prealabil i-a mai dat fetei și suma de 15.000 de euro pentru renovarea unei locuințe, o tânără româncă a venit în fața Curții de Apel Alba Iulia fără speranța că mai poată scăpa de pedeapsă, cerând doar clemență în sensul de a suspenda de la executare pedeapsa de 1,6 ani de închisoare, recunoscând în totalitate faptele.
Gabriela Florina Feher (Chirca) din Câmpulung Muscel, județul Argeș dar măritată inițial prin zona Mediaș, căci acesta este numele fetei, a avut însă norocul să dea peste o instanță de judecată cerebrală, completul condus chiar de președintele Curții de Apel Alba Iulia, Liviu Odagiu, schimbând total sentința și dispunând achitarea tinerei pentru acuzația de înșelăciune, arătând de ce relațiile sentimentale nu intră în sfera legii penale.
Instanța i-a lăsat posibilitatea italianului părăsit, Giovani Aletta, să meargă într-un proces civil unde să încerce recuperarea banilor de la fata cu care spera el să se căsătorească.
De altfel, până și procurorul de ședință de la Parchetul Curții de Apel Alba Iulia a cerut să se constate că nu există nicio înșelăciune, arătând că naivitatea părții vătămate, adică a lui Aletta, nu înseamnă automat infracțiunea de înșelăciune în sensul legii penale.
”În baza art. 396 alin. 5 din Codul de procedură penală cu aplicarea art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală achită inculpata Feher Florina Gabriela pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. 1 din Codul penal. În baza art. 397 alin. 1 din Codul de procedură penală cu aplicarea art. 25 alin. 5 din Codul de procedură penală, lasă nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de partea civilă Aletta Giovanni în contradictoriu cu inculpata Feher Florina Gabriela”, a decis Curtea de Apel Alba Iulia.
După decizia din penal, Giovani Aletta a câștigat procesul civil intentat fetei, după o deciziei a Judecătoriei Mediaș din iunie anul acesta: ”Admite acţiunea civilă formulată de reclamantul Aletta Giovanni,în contradictoriu cu pârâta Chirca (fosta Feher) Florina Gabriela, . Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 14.093 euro şi suma de 4.500 lei , cu titlu de despăgubiri . Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Mediaş. Pronunţată azi 14.06.2019 , prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”.
Care a fost povestea
Conform situației de fapt reținută de magistrați, Giovani Aletta, cetățean italian în vârstă de 57 de ani la data săvârșirii faptei și Florina Feher,în vârstă de 23 de ani la aceeași dată, s-au cunoscut în luna mai a anului 2012 într-un bar din localitatea Vicenza, Italia, fata prezentându-se folosind numele Chirca, iar după două săptămâni părțile au ajuns să conviețuiască în locuința pe care Aletta o deținea prin închiriere.
Italianul, parte civilă în proces, a dezvoltat sentimente de afecțiune față de Florina Feher, inculpata, iar aceasta i-a propus să se căsătorească, Aletta a fost de acord, după care tânăra i-a cerut sprijinul material pentru renovarea unei locuințe situate în județul Sibiu, România, despre care a arătat că a fost moștenită de la tatăl său cât și pentru acoperirea unor costuri cu tratamentul medical al mamei sale, fata precizând părții civile că acea locuință care va fi renovată va servi drept imobil în care cei doi vor coabita, ulterior după venirea inculpatei în România și expedierea către aceasta a sumelor de bani, ea procedând la fotografierea cu telefonul mobil a bunurilor cumpărate pentru renovarea casei și trimiterea acestor fotografii pe telefonul mobil al părții civile pentru că acesta să precizeze dacă îi plac acele bunuri.
Florina Feher a plecat din Italia în România în luna iunie 2012 motivându-și plecarea cu necesitatea de a supraveghea acele lucrări de renovare a imobilului, partea civilă a ținut legătura telefonic cu aceasta care l-a asigurat de începerea și continuarea lucrărilor de reabilitate a acelui imobil aflat în țară, inculpata asigurându-l spre sfârșitu-l lunii aprilie 2013 că mai sunt de executat doar câteva lucrări care necesită încă 10 zile.
Giovani Aletta s-a urcat apoi într-o mașină și a plecat din Italia spre România cu toate că Feher i-a zis să nu plece din Italia, ulterior tânăra ne mai fiind de găsit la telefon de către Aletta. Italianul a stat cinci zile pe la Târgiu Jiu, la o cunoștință comună cu fata, apoi s-a întors în Italia.
Partea civilă a declarat că a trimis sume de bani inculpatei prin sistemul Wester Union în perioada iulie 2012 – aprilie 2013 , motivul trimiterii în mod regulat a banilor fiind același la fiecare trimitere, respectiv folosirea sumelor de bani la acoperirea cheltuielilor de renovare a unui imobil care urma să fie destinat drept locuință comună a părților, cât și folosirea acelorași sume de bani pentru tratamentul medical al mamei Florina Feher.
Ce a stabilit Curtea de Apel Alba Iulia: ”Relațiile personale sentimentale și patrimoniale în care părțile din prezenta cauză s-au aflat exced sferei dreptului penal și se pot regla pe calea acțiunii în fața instanței civile”
În baza propriei analize a materialului probatoriu administrat în cauză, în faza de urmărire penală dar și în faza de judecată, Curtea de Apel Alba Iulia reține o stare de fapt asemănătoare cu cea expusă de prima instanță. Instanța de la Alba Iulia consideră însă, după analiza stării de fapt și a textelor de lege incidente în cauză, că fapta inculpatei Florina Feher nu este prevăzută de legea penală.
După ce a ajuns în țară, inculpata în mod constant i-a trimis persoanei vătămate imagini cu lucrările de reabilitare a imobilului în care ar fi trebuit să locuiască. În schimb, persoana vătămată expedia inculpatei constant sumele de bani necesare pentru renovarea imobilului. Suma totală trimisă de persoana vătămată către inculpată (dar pe numele mamei acesteia) s-a ridicat la 15.039 Euro.
”Continuând cu expunerea considerentelor de natură teoretică reținem noi că, în cazul infracțiunii de înșelăciune elementul material constă în acțiunea de inducere în eroare care poate fi săvârșită prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate. Prin ambele variante subiectului pasiv i se creează o falsă reprezentare a realității, prin mijloace care pot fi extrem de variate; acesta ajunge să creadă că fapta mincinoasă este adevărată sau că, dimpotrivă, fapta adevărată este mincinoasă. Pentru aceasta însă este necesar ca făptuitorul să folosească anumite mijloace apte să ducă la rezultatul pe care îl dorește. Dar aptitudinea unui mijloc de a induce în eroare depinde și de persoana victimei, de gradul de instrucție și educație, mediul din care provine, de starea psihică în care se găsea la momentul săvârșirii faptei. Simpla minciună, simplul fapt de a afirma un neadevăr sau simpla negare a unui adevăr nu constituie, de regulă, un mijloc de inducere în eroare; constituie infracțiune numai dacă s-a produs în anumite împrejurări și a dat aparență de veridicitate unor fapte”, arată Curtea de Apel Alba Iulia în motivarea deciziei de achitare, potrivit www.rolii.ro
Or, din punctul nostru de vedere, spun magistrații de la Curtea de Apel Alba Iulia, simpla afirmație a inculpatei că ”în viitor se va căsători cu persoana vătămată și că pentru a putea locui împreună cu aceasta în România este nevoie de renovarea unui imobil pentru care persoana vătămată voluntar s-a oferit a pune la dispoziție sume de bani, nu poate întruni elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune”.
”Pe de altă parte, din punctul de vedere al instanței de a___ simpla seducere a persoanei vătămate (bărbat aflat la maturitatea deplină – 57 de ani, având pe parcursul vieții o ocupație ce a impus rigoare și discernământ – jandarm, bărbat ce a întâlnit-o pe inculpată într-un bar și s-a mulțumit a-i cunoaște doar prenumele „C_______” fără a fi interesat de niciun fel de alt detaliu legat de persoana acesteia) și simpla promisiune de căsătorie nereală și nematerializată (chiar dacă în virtutea ei persoana vătămată a expediat inculpatei sume importante de bani) nu poate avea valențe penale. A condamna inculpata pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune săvârșită prin promisiunea de căsătorie neonorată ca și mijloc de inducere în eroare a persoanei vătămate ar însemna să transpunem chestiunea existenței sau inexistența unor relații sentimentale între două persoane mature (chiar dacă în baza acestora s-au oferit și anumite sume de bani) în planul dreptului penal și, în esență, să sancționăm inculpata pentru faptul că nu și-a onorat promisiunea de a se căsători cu victima și de a locui împreună cu aceasta în imobilul renovat cu banii persoanei vătămate. Relațiile personale sentimentale și patrimoniale în care părțile din prezenta cauză s-au aflat exced sferei dreptului penal și se pot regla pe calea acțiunii în fața instanței civile”, explică magistrații Curții de Apel Alba Iulia în motivarea deciziei publicată pe www.rolii.ro
Magistrații Curții de Apel Alba arată că ”din punctul nostru de vedere în cauză nu se poate reține forma agravată a infracțiunii de înșelăciune prin folosirea unui nume mincinos” explicând că ”nu se poate afirma că dacă persoana vătămată ar fi cunoscut prenumele real al inculpatei nu ar mai fi vrut să se căsătorească cu aceasta și nici nu ar fi înmânat acesteia sumele de bani necesare renovării imobilului”.
sursa foto portal.just.ro
