Curtea de Apel București a decis expulzarea din România pentru 10 ani a cetățeanului afgan Darwesh Muhammadullah pentru rațiuni de securitate națională
”Admite sesizarea formulată de petentul Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Declară ca indezirabil pe teritoriul României pe pârâtul D.M., cu datele de identificare indicate în sesizare, pentru o perioadă de 10 ani pentru raţiuni de securitate naţională. Dispune îndepărtarea de pe teritoriul României a pârâtului D.M., cu datele de identificare indicate în sesizare, către un alt stat decât statul de origine al acestuia. Hotărârea se comunică petentului Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pârâtului şi Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru a fi pusă în executare”, se arată în minuta deciziei Curții de Apel București.
Darwesh solicitaseră azil în România fiind cazat într-un Centru Regional de Cazare pentru solicitanții de azil.
Ofițerii Serviciului Român de Informații au descoperit însă că Darwesh era un punct de contact al Mișcării Talibane care a preluat puterea în Afganistan. Mai mult, afganul căuta să atragă noi adepți ai Mișcării pe teritoriul României.
”Din examinarea documentelor clasificate secret de stat de nivel Strict Secret, respectiv secret de serviciu, ce au fost puse la dispoziție de către Serviciul Român de Informații – U.M. 0198 București, autoritate cu competențe în domeniul securității naționale, a rezultat că pârâtul, cetățean afgan, aflat într-un stadiu avansat al procesului de radicalizare care menține legătura cu insurgenții talibani din țara de origine, desfășoară și există indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că urmează să desfășoare activități subversive în favoarea grupării insurgente Mișcarea Talibană din Afganistan, activități ce se încadrează în dispozițiile art. 3 lit. i și I din Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României, republicată și care constituie amenințări la adresa securității naționale. Astfel, datele și informațiile ce motivează propunerea Serviciului Român de Informații – U.M. 0198 București se regăsesc, pe larg, în materialul menționat anterior și care, în conformitate cu dispozițiile art. 86 alin. 3 din O.U.G. nr. 194/2002, republicată, se va transmite integral Curții de Apel București, pentru a fi avute în vedere la soluționarea acestei cauze, material din care rezultă că acesta menține legătura cu membrii Mișcării Talibane, prezintă un nivel ridicat de radicalizare și a devenit un lider informal în mediul solicitanților de azil din Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil G______. În concret, acesta face apologia și promovează ideologia Mișcării Talibane pe teritoriul României cu scopul de a convinge și a atrage noi adepți”, se arată în decizia Curții de Apel București de expulzare a lui Darwesh obținută de newsonline.ro de pe rolii.ro.
Afganul a recunoscut parțial contactul cu Mișcarea Talibană. Cum au motivat judecătorii expulzarea
Mai mult, conform aceleiași decizii deținută de newsonline.ro, Darwesh în cadrul procesului de la Curtea de Apel București, personal, prin intermediul traducătorului a susținut că: ”Nu a plecat de bine din Afganistan, viața lui a fost pusă în pericol în Afganistan unde situația este foarte periculoasă pentru el și nu se mai poate întoarce acolo deoarece poate să i se întâmple orice din partea talibanilor. Talibanii din zona unde locuia el obligau pe oameni să le facă mâncare și atunci a cunoscut pe un taliban; după ce a plecat din Afganistan și a ajuns în Turcia acest taliban l-a căutat și l-a contactat în Turcia, l-a întrebat ce mai face, cum se simte și unde se află”.
În ceea ce privește motivarea deciziei de extrădare, Curtea de Apel București a stabilit următoarele:
”Curtea reține din analiza înscrisurilor puse la dispoziția pârâtului în dosarul cauzei că acesta s-a aflat și se află în conexiune cu membri ai unor organizații teroriste active în Orientul Mijlociu, manifestă un interes crescut pentru accesarea/diseminarea de materiale foto/video cu o puternică încărcătură violentă, reprezentând luptători înarmați și scene de luptă, pârâtul făcând apologia și promovând predicile și optica radicală a unor lideri ai mișcării, rolul și identitatea acestora din urmă fiind descrise în anexa atașată la dosar filele nr. 8-14 ale dosarului, întocmite de Serviciul Român de Informații, subliniindu-se că riscurile la adresa securității naționale a României pot fi determinate de însușirea preceptelor respective ale ideologiei extremiste de sorginte islamistă de anumiți utilizatori ai social media, iar în cazul acestor utilizatori, factorul declanșator al procesului de radicalizare îl reprezintă interacțiunea la nivelul platformelor de socializare cu persoane provenite de pe spații cu problematică teroristă sau clerici promotori ai ideologiei jihadiste, aceștia construindu-și discursul prin interpretări eronate ale preceptelor islamului, în favoarea Mișcării Talibane, activități de prozelitism în mod non-convențional, instigare la violență, posturi conflictuale și lipsa de încredere în relația cu civilizația occidentală, practicarea unor predici extremiste, instigare la jihad, aspecte față de care pârâtul în cauză nu a făcut dovada că s-ar fi delimitat în mod categoric, acesta însă asociindu-le acestor practici o interpretare/justificare contrară principiilor democratice.
Din această perspectivă, se reține că pârâtul în cadrul acestor activități pe care le desfășoară evocă/justifică/sprijină ideologiile specifice organizațiilor teroriste menționate, în sensul susținerii și promovării a unor idei specifice mișcării menționate, de referință pentru entitățile teroriste menționate în materialul aflat la dosarul cauzei, cât și în acela clasificat, idei contrare însă „stării de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării statului național român ca stat suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerii ordinii de drept, precum și a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, potrivit principiilor și normelor democratice statornicite prin Constituție” astfel cum este definită securitatea națională, nefiind vorba despre o simplă exercitare a dreptului la liberă exprimare, ci de o implicare în desfășurarea acestor activități contrare situației/stării de securitate națională, contrare dreptului la viață, la securitate socială și economică, drepturilor fundamentale ale cetățenilor, potrivit principiilor și normelor democratice stabilite prin Constituție”
