Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în urmă cu câteva zile ca unul din liderii din România ai grupării de motocicliști americani Hells Angels, Marius Lazăr să fie pus în libertate sub control judiciar de sub puterea mandatului de arestare emis în noiembrie 2020 pe numele acestuia de Curtea de Apel București.
Surse judiciare au explicat pentru newsonline.ro că decizia de punere în libertate vine în contextul în care la începutul lunii mai, fix cu câteva zile înainte ca Lazăr și partenerii săi din Hells Angels să fie predați efectiv autorităților americane, CEDO a blocat temporar procedura de extrădare.
Lazăr a fost arestat preventiv în vederea extrădării în Statele Unite Americe într-un dosar în care este cercetat de autoritățile americane, alături de doi neozeelandezi, pentru trafic de droguri și implicarea în comandarea unor asasinate.
”Admite contestaţia declarată de contestatorul-persoană extrădată Lazăr Marius împotriva sentinţa penală nr. 112/F din data de 02 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I penală, în dosarul nr. 3546/2/2021(1665/2021). Desfiinţează sentinţa atacată şi dispune înlocuirea măsurii arestării în vederea predării luată faţă de persoana extrădată Lazăr Marius (mandat de arestare nr. 3/EX/19.11.2020 emis de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală) cu măsura preventivă a controlului judiciar pe o durată de 60 de zile. În baza art. 215 alin. 1 din Codul de procedură penală, pe durata măsurii, persoana extrădată va trebui să respecte următoarele obligaţii: a) să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; b) să informeze de îndată organul judiciar în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa (secţia de poliţie de la domiciliul său din Bucureşti. În baza art. 215 alin. 2 lit. a din Codul de procedură penală, pe durata măsurii, impune persoanei extrădate următoarele obligaţii: – să nu depăşească limita teritorială a municipiului Bucureşti fără încuviinţarea instanţei de judecată. Dispune punerea de îndată în libertate a persoanei extrădate Lăzăr Marius dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei rămân în sarcina statului. Onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană-extrădată Lazăr Marius, în sumă de 80 lei, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei. Definitivă”, se arată în decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Marius Lazăr a fost arestat preventiv la București, în noiembrie 2020 împreună cu neozeelandezii Marc Patrick Johnson și Michael Murray Matthews într-o operațiune comună a autorităților americane în colaborare cu procurorii DIICOT, procurorii de la Parchetul Curții de Apel București, și polițiștii de la combaterea crimei organizate. Acuzațiile vizau în special traficul de droguri transfrontalier și spălarea de bani.
Neozeelandezii Marc Patrick Johnson și Michael Murray Matthews sunt în continuare în arest după ce joi, 10 iunie, în cazul lui Johnson Înalta Curte a anulat o decizie a Curții de Apel București (CAB) prin care și acesta era pus în libertate iar în cazul lui Matthews a menținut o decizie CAB prin care acesta din urmă era păstrat în arest preventiv.
Tripleta Lazăr – Johnson – Matthews a făcut plângere și la CEDO iar decizia Curții Europene a Drepturilor Omului a fost invocată de aceștia în fața Curții de Apel București care a constatat ivirea unei împiedică la punerea în executare a deciziei definitive prin care cei trei urmau să fie extrădați în Statele Unite ale Americii.
Piedica o reprezintă decizia preliminară a CEDO de a bloca extrădarea.
”Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel București a reținut că potrivit adresei nr._______/N__/5.V.2021, Biroul N_______ Interpol a informat că persoana extrădată va fi preluată la data de 12.V.2021 (fila 8, dosar de fond), iar Ministerul Justiției – Direcția D____ Internațional și Cooperare Judiciară, prin adresa nr.______/2020/19.IV.2021 (filele 9 și 10, dosar de fond), a informat că persoana extrădată a formulat plângere, înregistrată sub nr._____/21, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a acordat cauzei un regim prioritar, potrivit art.41 din Regulamentul C.E.D.O., și care, totodată, a decis, conform art.39 din Regulamentul de procedură, ca persoana extrădată să nu fie îndepărtată de pe teritoriul României până la data de 6.V.2021, apoi, prin adresa nr.______/2020/6.V.2021 (filele 4 și 5, dosar de fond), a informat că s-a dispus prelungirea, pe întreaga durată a procedurii, a măsurii provizorii privind neîndepărtarea, de pe teritoriul României, a persoanei extrădate, atrăgând atenția că nerespectarea măsurii poate constitui o încălcare a art.34 din Convenția europeană a Drepturilor Omului. Curtea de Apel București a constatat că măsura extrădării a intrat în puterea de lucru judecat. A mai constatat că, după rămânerea definitivă a sentinței penale prin care s-a dispus extrădarea, a intervenit un impediment la predare, constând în măsura de neîndepărtare de pe teritoriul României a persoanei extrădate, dispusă de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pe durata desfășurării procedurii în fața sa, în cauza înregistrată sub nr._____/21. În aceste condiții, Curtea a constatat că predarea, care fusese convenită pentru data de 12.V.2021, nu mai poate fi efectuată. Întrucât impedimentul este de natură vremelnică, doar pentru data de 12.V.2021, Curtea a arătat că statul solicitant și statul solicitat vor urma procedura de punere în executare a hotărârii judecătorești naționale, rămasă definitivă, și vor conveni asupra unei alte date de predare, potrivit dispozițiilor art.57, alin.5 din Legea nr.302/2004”, se precizează într-o decizie a Curții de Apel București de la începutul lunii iunie.
Mai multe detalii despre acuzațiile aduse de autoritățile judiciare din SUA membrilor Hells Angels puteți citi accesând link-ul de mai jos:
