ARC PESTE TIMP. Detaliile dosarului de trafic de influență în care sunt anchetați generalii SRI (r) Florian Coldea și Dumitru Dumbravă readuc în discuție o situație mai veche dar în același timp de actualitate în legătură cu modul în care au fost soluționate pe vremuri dosarele penale în care erau anchetați și condamnați ”dușmanii” celor doi.
Denunțătorul celor doi, Cătălin Hideg l-a înregistrat pe Dumbravă când îi spunea că se poate rezolva problema bine pentru denunțător la Curtea de Apel București.
În completul de la Curtea de Apel București care gestionează dosarul lui Hideg este și magistratul Mariana Constantinescu. Aceasta din urmă, împreună cu judecătorul Ovidiu Richițeanu, a rezolvat în 2020 condamnarea la închisoare cu executare a ofițerului SRI (r) Daniel Dragomir, unul dintre cei mai vocali contestatari atât a lui Coldea cât și a lui Dumbravă.
O serie de documente judiciare deținute și analizate de www.newsonline.ro, dezvăluie atitudinea mai prietenoasă decât ar fi permis prevederile legale avută de DNA față de judecătorul Ovidiu Richițeanu după ce acesta a înclinat balanța pentru condamnarea lui Dragomir.
Vorbim de vremurile în care justiția penală română era dominată de SRI-ul condus de Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi prin puterea instituțională pe care a avut-o ca Procuror general al PÎCCJ și Procuror Șef al DNA. Spunem că domeniul era dominat cei doi în baza celebrelor Protocoale încheiate încă din perioada când Kovesi conducea Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Aceste Protocoale i-au oferit lui Dumbravă (foto jos), din postura de director al Direcției Juridice a SRI de la acel moment, libertatea și contextul perfect pentru a avea acces la magistrații de penal sub pretextul organizării unor cursuri de instruire.
Dosar de trafic de influență trimis la Cornetu
Pe 30 iulie 2020 se înregistra la Direcția Națională Anticorupție un dosar de trafic de influență în urma unui denunț formulat de două doamne, Jana Păun și Irina Cernat. Denunțătoarele erau inculpate pentru evaziune fiscală și fuseseră condamnate, la fond, la Tribunalul Ilfov, iar la acel moment dosarul se afla pe rolul Curții de Apel București la completul format din judecătorii Ciprian Ghiță și Raluca Andraș.
Pe scurt, denunțul viza faptul că cele două doamne fuseseră contactate pe 6/7 iulie 2020 de un personaj care le promiseseră că le rezolvă dosarul prin intermediul președintelui Secției I Penale, judecătorul Ovidiu Richițeanu. O altă condiție pusă de traficantul de influență a fost aceea ca doamnele să-și schimbe avocatul și să-l înlocuiască cu un profesor universitar foarte cunoscut în prezent.
După o anchetă care ar putea fi caracterizată ca superficială pe 20 august 2020 procurorul DNA Ramona Jardieanu decide să schimbe încadrarea din trafic de influență în înșelăciune și declină dosarul la Parchetul Cornetu.
În mod normal, în astfel de denunțuri, practica procurorilor DNA care făceau o anchetă efectivă, atunci când aveau competența să ancheteze magistrați, era de a organiza întâlniri monitorizate operativ între denunțători și traficantul de influență pentru a lăsa discuțiile să curgă. Și asta pentru a verifica în mod concret dacă influența traficantului este una reală, și, după caz, de a pune bani marcați la dispoziție. La acel moment însă DNA nu mai avea competență să ancheteze magistrați dar procurorul anticorupție a preferat să nu trimită cauza spre cercetare la organul competent să ancheteze magistrați.
Ca să schimbe încadrarea și să decline dosarul la Cornetu, procuroarea DNA Jardieanu ia o declarație dată de Irina Cernat care ar fi spus că făptuitorul vizat nu ar fi făcut vorbire de implicarea membrilor completului de judecată sau de implicarea președintelui secției I penale, judecătorul Richițeanu, în influențarea membrilor completului care soluționa dosarul celor două denunțătoare.
Prima denunțătoare, Jana Păun, în denunțul inițial formulat arăta însă că în mod expres traficantul le-a promis implicarea lui Richițeanu și că dacă sunt probe împotriva lor judecătorul le va scoate.
Măcar pentru această contradicție flagrantă procurorul Ramona Jardieanu din cadrul Secției a II-a a DNA era obligată să decline dosarul la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, competentă să ancheteze magistrați la acel moment.
Chiar și fără acea ultimă declarație, oricum, foarte straniu este faptul că D.N.A. a păstrat chiar și pentru scurt timp în instrumentare dosarul nr. 337/P/2020, deși în acea perioada nu avea competență să ancheteze cauze privind infracțiuni comise de magistrați, nedeclinându-l de la început la unitatea de parchet competenta, respectiv S.I.I.J.
Rapiditatea cu care Secția a II-a din DNA condusă de procurorul Ana Dana a aruncat dosarul la Cornetu este însă în totală contradicție cu practica DNA anterioară pe dosarele cu magistrați.
Un Raport al Inspecției Judiciare din 2019 arăta că undeva la 3.000 de procurori și judecători au fost supravegheați prin măsuri operative timp de patru ani, din 2014 până în 2018.
Ana Dana este și în prezent o foarte apropiată colaboratoare a Laurei Codruța Kovesi, procurorul șef al EPPO, aceasta făcând parte din primul lot de procurori pe care Kovesi i-a adus la EPPO după ce a început recrutarea de personal.
În același timp cu Ana Dana la EPPO a ajuns și procurorul Constantin Irina care i-a instrumentat dosarul lui Cătălin Hideg.
Oricum, în prezent la Parchetul General sunt în prezent deschise mai multe dosare penale pe evenimentele întâmplate atunci.
Derularea evenimentelor
În luna iunie 2020 judecătorul Ovidiu Richițeanu forma alături de judecătorul Ciprian Alexandru Ghiță completul de judecată care trebuia să soluționeze contestația DNA față de soluția Tribunalului București din dosarul ofițerului SRI (r) Daniel Dragomir. La tribunal a fost declarat nevinovat pentru cele mai grave acuzații de corupție aduse de procurorii DNA, primind primind o pedeapsă de un an cu suspendare pentru “participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată”.
Lăsarea în libertate a lui Dragomir nu satisfăcea interesele lui Coldea, ofițerul fiind unul dintre cei mari și vocali contestatari ai prim adjunctului SRI de la acel moment.
Problema din completul de la Curtea de Apel București era judecătorul Ciprian Ghiță pe care Richițeanu l-a simțit că nu-l poate convinge să-l condamne cu executare pe Dragomir și din acest motiv a încercat să se debaraseze de Ghiță.
S-a format un complet de divergență iar Dragomir a fost condamnat la închisoare cu executare după ce al treilea judecător intrat, Mariana Constantinescu, a mers pe aceeași linie cu Richițeanu.
Mariana Constantinescu este fix același judecător care este astăzi în completul de judecată de la Curtea de Apel București care trebuie să soluționeze dosarul omului de afaceri Cătălin Hideg.
Hideg este denunțătorul la DNA al generalilor SRI (r) Florian Coldea și Dumitru Dumbravă pe care i-a acuzat că i-au cerut câteva sute de mii de euro pentru a-i rezolva favorabil dosarul penal. Întâmplător sau nu Dumbravă, fost director al Direcției Juridice a SRI a fost înregistrat de Hideg când îi promitea că sunt șanse bune să obțină o soluție bună la Curtea de Apel București.
Înainte de a ajunge la completul de divergență care a dus la condamnarea lui Dragomir, Ovidiu Richițeanu Năstase face o manevră prin care încearcă să-l scoată din completul de judecată pe colegul său, Ciprian Alexandru Ghiță.
În concret, în luna octombrie 2019, delegat la șefia Secției I penale a CAB, judecătorul Richițeanu adresează Colegiului de conducere solicitarea cu nr. 14084/S1/08.10.2019 de redistribuire a judecătorului Ghiță Ciprian Alexandru la o alta secție din cadrul Curții de Apel București. În februarie 2020 s-a renunțat la mutarea lui Ghiță pe altă secție, planul eșuând întrucât nu exista niciun argument legal.
Culmea, solicitarea aceasta a venit deși, la mijlocul anului 2018, Richițeanu declara Inspecției Judiciare că s-a înțeles bine cu judecătorul Ghiță Ciprian atât în calitate coleg de birou cât și în calitate de coleg de complet și că nu au avut vreodată vreo problemă. Mai arată Richițeanu în declarația dată Inspecției Judiciare și faptul că judecătorul Ghiță Ciprian s-a înțeles bine și cu alți colegi de complet.
Declarația dată în 2018 Inspecției Judiciare de către Ovidiu Richițeanu, care poate fi citită mai jos, pune într-o lumină cel puțin dubioasă demersul din 2019 al aceluiași judecător de a-și elimina colegul, pe Ciprian Ghiță de la Secția I Penală și automat din completul care soluționa dosarul ofițerului SRI (r) Daniel Dragomir.
Sau poate nu face decât să confirme suspiciunile că judecătorul Ghiță încurca unele planuri existente de a-l băga la închisoare pe Dragomir.
În cazul în care Colegiul de conducere ar fi dispus mutarea judecătorului Ghiță Ciprian Alexandru la o alta secție a Curții de Apel București, acesta ar fi fost înlăturat din dosarul nr. 2283/3/2015 în care D.N.A. îi trimisese în judecată pe Daniel Dragomir și astfel s-ar fi prevenit divergența cu privire la soluționarea dosarului.
De menționat este și faptul că, din informațiile www.newsonline.ro, Richițeanu a ales să facă Colegiului de conducere propunerea de mutare a judecătorului Ghiță Ciprian Alexandru la o altă secție a C.A.B. în octombrie 2019, când magistratul suferiseră două intervenții chirurgicale și se afla în spital.
Momentul ales de Richițeanu pentru a se adresa către Colegiul de conducere a CAB arată că acesta și-a planificat cu atenție tentativa de a scăpa de colegul de complet care îi era incomod.
În concluzie, este doar o coincidență faptul că judecătorul Richițeanu a fost salvat de DNA de un posibil dosar penal la foarte scurt timp după ce împreună cu a sa colegă, Mariana Constantinescu, au decis condamnarea la închisoare cu executare a lui Daniel Dragomir.