Procurorii Direcției Naționale Anticorupție par că nu sunt deloc capabili, de aproape patru ani de zile, să întocmească un rechizitoriu coerent care să fie validat de judecători în dosarul în care față de omul de afaceri Petre Badea și firma pe care acesta o controlează, Aedificia Carpați s-au formulat acuzații de cumpărare de influență. Din documentele deținute de newsonline.ro Badea și Aedificia ar fi cumpărat influența fostului senator UDMR, Attila Verestoy pe lângă Ministerul Culturii, faptele datând din perioada 2010 – 2012.
În acest dosar, la începutul lunii februarie a.c. Curtea de Apel București au restituit din nou la DNA dosarul lui Petre Badea și a firmei Aedificia pentru mai multe neregularități ale rechizitoriului. Primul rechizitoriu DNA în acest dosar a fost făcut în noiembrie 2018.
![](https://newsonline.ro/wp-content/uploads/2022/03/badea-aedificia-trimitere-1024x528.jpg)
Pe 27 noiembrie 2019 Curtea de Apel București a restituit pentru prima oară la DNA dosarul Aedificia Carpați după ce în prealabil eliminaseră din dosar mai multe probe despre care judecătorii au considerat că fuseseră administrate nelegal.
Despre acest lucru NewsOnline.ro a scris aici
După decizia din noiembrie 2019 DNA a retrimis dosarul în instanță în 2020 dar pe 21 decembrie 2021 Curtea de Apel București a admis excepțiile invocate de Petre Badea și Aedificia Carpați cu privire la nelegalitatea efectuării urmăririi penale pentru acuzația de cumpărare de influență. Prin decizia din decembrie 2021 judecătorii au hotărât, din nou, excluderea din dosar a mai multor probe, constatând totodată ”nulitatea relativă” a autodenunțului lui Petre Badea prin care omul de afaceri recunoscuseră că a cotizat la Attila Verestoy. Dosarul a fost retrimis Direcției Naționale Anticorupție pentru a remedia neregularitățile constatate.
![](https://newsonline.ro/wp-content/uploads/2022/03/aedificia-21-decembrie--1024x697.jpg)
Procurorii anticorupție nu au fost în stare să rezolve problemele iar pe 1 februarie 2022 Curtea de Apel București a decis definitiv: ” Încheierea nr. 49/CP – În baza art. 347 al. 3 CPP rap. la art. 346 alin. (3) lit. a C.proc.pen., dar și a art. 6 par. 3 din Conventia EDO, restituie cauza privind pe inculpații Badea Petre şi S.C. Aedificia Carpaţi S.A., la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Națională Anticorupție, trimişi în judecată prin rechizitoriul din data de 11.06.2020 emis în dosarul nr.387/P/2017 al unităţii de parchet anterior menţionate. În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în cameră de consiliu, azi 01.02.2022.vDocument: Încheiere finală camera consiliu 49/2022 01.02.2022”
![](https://newsonline.ro/wp-content/uploads/2022/03/aedificia-1-februarie.jpg)
De ce s-a restituit din nou la DNA dosarul Aedificia Carpați: Neregularitățile stabilite de instanță șterse cu markerul din rechizitoriu
După decizia din 21 decembrie 2021, șase zile mai târziu procurorii DNA au înaintat Curții de Apel București un nou rechizitoriu cu inculpații Petre Badea și Aedificia Carpați. Judecătorii curții au reținut în decizia din 1 februarie 2022 că și acesta are grave probleme de legalitate.
”Aplicând cele arătate anterior la cauza de faţă, judecătorii de cameră preliminară rețin că rechizitoriul înaintat prin adresa din data de 27.12.2021 nu se conformează exigențelor unei descrieri concordante normei de incriminare, din analiza acestuia rezultând imposibilitatea de stabilire a obiectului şi limitelor judecăţii pentru acuzațiile formulate împotriva inculpaților ##### ##### şi S.C. ######### ####### S.A (Petre Badea și Aedificia Carpați n.r.). În acest sens, se observă că procurorul nu a reușit să remedieze neregularitățile actului de sesizare, reținute de judecătorii de cameră preliminară în încheierea intermediară din data de 21.12.2021, și nu a efectuat o prezentare clară şi coerentă a faptelor cu care înţelege să învestească instanţa, astfel încât subzistă neregularitatea actului de sesizare, ce derivă din descrierea defectuoasă a faptelor. În concret, rețin judecătorii că descrierea faptelor este încă defectuoasă, sub aspectul înţelegerii acuzaţiei aduse inculpaţilor, din perspectiva clarificării asumate a circumstanţelor de timp, de loc sau din perspectiva modalității de comitere. Astfel, momentul săvârşirii pretinsei fapte penale este în continuare prezentat în diverse capitole ale rechizitoriului cu mai puţin de trei variante: perioada #########, primăvara anului 2010 şi septembrie 2010 – decembrie 2012. În ceea ce priveşte locul săvârșirii infracţiunii, nici la acest moment în rechizitoriu nu se precizează unde anume, în concret, a avut loc discuţia dintre inculpatul ##### ##### şi ######## ###### în timpul căreia s-ar fi produs pretinsa înţelegere ilicită, fiind evidentă lipsa unor elemente certe care să poată conduce instanţa de judecată la conturarea unei fapte concrete, localizată şi determinată în timp şi spaţiu, aşa cum, în mod imperativ, o cer prevederile art. 328 C.proc.pen., nefiind indicate în actul de sesizare data epuizării infracțiunii de cumpărare de influență, și nici locul comiterii ei.”, se arată în motivarea deciziei Curții de Apel București din 1 februarie 2022
Mai mult, magistrații rețin că, practic, în speță nu s-a întocmit un act de remediere de către Ministerul Public, în ceea ce privește infracțiunea de cumpărare de influență, deși judecătorii de cameră preliminară au reținut că neindicarea datei epuizării infracțiunii de cumpărare de influență, cât și neindicarea locului comiterii ei, nu poate permite ulterior instanței de judecată să verifice conformitatea acuzației în raport de probatoriul administrat în cauză.
”Prin actul intitulat rechizitoriu, înaintat cu adresa din data de 27.12.2021, procurorul nu a arătat în concret data și locul săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență pretins a fi fost comisă de inculpații ##### ##### și S.C. ######### ####### S.A. și a lăsat în continuare ca acuzația să fie conturată pentru prima dată de instanța de judecată, fapt, care așa cum s-a arătat și anterior, este contrar garanțiilor unui proces echitabil. În aceste condiții, în care nici în urma celor constatate în încheierea din data de 21.12.2021, Ministerul Public nu a înlăturat neregularitățile rechizitoriului prezentate mai sus, judecătorii de cameră preliminară consideră că funcția pe care doar procurorul poate și trebuie să o îndeplinească, aceea de a formula acuzația potrivit modelului general abstract din norma de incriminare, fiind de esența acuzației de cumpărare d einfluență de a prezenta în concret data și locul săvârșirii, nu a fost îndeplinită de manieră a permite ulterior verificarea corespondenței acuzației cu probele administrate. În opinia prezentului complet orice mențiune suplimentară din încheierea din data de 21.12.2021 cu privire la cele de mai sus ar fi putut fi considerată inutilă, superflue și chiar jignitoare la adresa parchetului, dacă procurorul ar fi dat dovadă de bună credință și ar fi înțeles măcar să întocmească, așa cum ar fi fost normal și de așteptat un rechizitoriu conform considerentelor încheierii din data de 21.12.2021.”, a mai stabilit Curtea de Apel București.
Modul în care DNA a înțeles să remedieze neregulile stabilite de Curtea de Apel București este unul cel puțin straniu:
”În lumina celor precizate mai sus, în condițiile în care Ministerul Public apreciază că a remedia neregularitățile rechizitoriului înseamnă a ascunde cu markerul solicitările din dispozitivul rechizitoriului considerate nelegale de către instanță sau a lipi/capsa foi albe peste pasajele din considerentele rechizitorului referitoare la probele excluse și la conținutul acestora judecătorii de cameră preliminară nu pot decât constata încă o dată că în cauză sunt ignorate cu desăvârșire drepturi fundamantale ale inculpaților dar și principii de bază ale procesului penal. De altfel, cel care trebuie să asigure garantarea dreptului la apărare, în cursul urmăririi penale, este magistratul procuror, așa cum rezultă fără putere de tăgadă din art. 10 alin. 5 C.proc.pen”.
De unde a pornit ancheta inițială
Într-o încheiere a Tribunalului București pronunțată în dosarul în care sunt inculpați Petre Badea și societatea pe care acesta o controlează în majoritate se menționează de unde a pornit ancheta inițială. NewsOnline.ro redă integral, mai jos, informațiile:
Cercetările efectuate în cauză au vizat, în fază inițială, și o infracțiune de trafic de influență săvârșită de către VERESTÓY ######, fost senator. Acesta a decedat la data de 23 ianuarie 2018, după începerea urmăririi penale în cauză și anterior dispunerii efectuării în continuare a urmării penale. Drept urmare, cercetările au continuat cu privire la săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență de către inculpații ##### ##### și ######### ####### S.A (Petre Badea și Aedificia Carpați n.r.).
Astfel, în perioada de timp 2010 – 2012, inculpatul ##### ##### și inculpata ######### ####### S.A. au oferit echivalentul în lei al sumei de 3.845.000 de euro, din care au dat suma de 6.999.067 de lei (echivalentul a 1.275.000 de euro), numitului Verestóy ######, senator și membru al formațiunii politice Uniunea Democrată Maghiară din România, acesta din urmă folosindu-se de faptul că avea o poziție influentă în cadrul acestei formațiuni politice și de faptul că ####### Hunor, membru al aceleiași formațiuni politice, avea calitatea de ministru al culturii și patrimoniului național, și promițând că, în schimbul primirii acestor bani, va determina funcționarii publici responsabili din cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național să îndeplinească acte care intrau în îndatoririlor acestora de serviciu, în vederea asigurării plății lucrărilor pe care societatea ######### ####### S.A. le efectua în baza contractelor pe care le avea cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național. În perioada de timp menționată ######### ####### S.A. a executat lucrări de construcții în baza mai multor contracte încheiate cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, între care: lucrări la Muzeul Colecțiilor de Artă (trei contracte), lucrări la Biblioteca Națională a României (două contracte), lucrări la Muzeul Național de Artă al Românei și lucrări la Teatrul Național I.L. ######### București. Valoarea însumată a acestor contracte a fost de peste 683.800.0000 de lei.
Suma de bani mai sus menționată, dată lui Verestóy ######, a fost mai întâi plătită de către inculpata ######### ####### S.A., din dispoziția inculpatului ##### #####, societății profesionale cu răspundere limitată ####### și Asociații (sub pretextul executării unui contract de asistență juridică, care a fost încheiat în mod formal și fără legătură cu desfășurarea activității economice a ######### ####### S.A.), iar apoi retrasă din cont și dată în numerar lui VERESTÓY ######, în mai multe tranșe, de către martorul ####### ####-#######.
Se arată în rechizitoriu La data de 23 decembrie 2009 ministru al Culturii și Patrimoniul Național a fost numit martorul ####### Hunor, din partea formațiunii politice Uniunea Democrată Maghiară din România. Acesta a ocupat funcția de ministru al culturii și patrimoniul național până la data de 07 mai 2012.
După preluarea funcției de ministru al culturii și patrimoniul național de către martorul ####### Hunor, în primăvara anului 2010, VERESTÓY ######, senator, fondator al Uniunii Democrate Maghiare din România și politician cu o poziție influentă în cadrul acestei formațiuni politice, în contextul derulării contractelor deja încheiate la acel moment între Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național și inculpata ######### ####### S.A., i-a solicitat inculpatului ##### ##### plata unei sume de 9% din valoarea plăților pe care inculpata ######### ####### S.A. le avea de încasat de la Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, promițând că, în schimbul primirii acestor bani, va determina funcționarii publici responsabili din cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național să îndeplinească acte care intrau în îndatoririlor acestora de serviciu, în vederea asigurării plății lucrărilor pe care societatea ######### ####### S.A. le efectua în baza contractelor pe care le avea cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.
În urma negocierilor purtate, VERESTÓY ###### și inculpatul ##### ##### au convenit ca suma ce avea să fie plătită celui dintâi de către inculpata ######### ####### S.A. să fie de doar 6% din valoarea plăților pe care inculpata ######### ####### S.A. le avea de încasata de la Ministerul Culturii și Patrimoniul Național.
Inculpatul ##### ##### și numitul VERESTÓY ###### au convenit ca plata acestei sume să se fie disimulată sub forma unui contract de consultanță pe care inculpata ######### ####### S.A. urma să îl încheie cu o societate de avocatură indicată de către VERESTÓY ######, urmând ca acesta din urmă să primească apoi banii de la respectiva societate de avocatură.
În acest scop, numitul VERESTÓY ###### i-a pus în legătură pe inculpatul ##### ##### și pe martorul ####### ####-#######, avocat coordonator al societății profesionale cu răspundere limitată ####### și Asociații.