Cristi Ciuperca
Curtea de Apel Pitești a motivat spectaculos decizia de a mări pedeapsa fostului ministru Daniel Chițoiu la patru ani de închisoare cu executare după ce inițial, la Judecătoria Pitești, acesta primiseră trei ani cu suspendare pentru ucidere din culpă.
Decizia Curții de Apel Pitești a fost pronunțată pe 8 ianuarie 2026.
În ceea ce privește faptele concrete, pe 26 decembrie 2019, Daniel Chiţoiu (foto Stirile Pro TV) a fost implicat într-un accident pe DN7, în Argeş, în zona satului Zamfireşti, maşina sa, un Audi, pătrunzând pe contrasens şi ciocnindu-se cu o maşină condusă de un bărbat de 82 de ani, care a murit pe loc. Soţia bărbatului a decedat ulterior, la spital. O altă persoană aflată în autovehicul a fost rănită. Rudele celor decedaţi, soţii Haralambie şi Elisabeta Pristavu, s-au constituit părţi civile.
”În ceea ce privește pedeapsa aplicată, considerăm, în acord cu procurorul și părțile civile, că aceasta este prea blândă în raport de circumstanțele accidentului, dar mai ales, în raport de urmările acestuia. Avem în vedere conduita culpabilă exclusivă a inculpatului care a pierdut controlul volanului și a pătruns pe contrasens, fără să fi fost obstrucționat în vreun fel în trafic de alt participant, pe un sector de drum intens circulat, pe un interval orar și în condiții de timp care asigurau o bună vizibilitate, dar mai ales, așa cum am subliniat și mai sus, urmările faptei ce au constat în decesul a două persoane ce se aflau în autoturismul cu care mașina condusă de inculpat a intrat în coliziune frontală”, explică Curtea de Apel Pitești motivele creșterii pedepsei.
Aroganța lui Chițoiu și presiunile puse de avocații acestuia
Judecătorii Curții de Apel Pitești critică în termeni duri comportamentul lui Daniel Chițoiu, lipsa acestuia de asumare a faptelor sale dar și încercările de a pune presiune pe judecători.
Newsonline.ro redă integral susținerile judecătorilor Curții de Apel referitor la faptele lui Chițoiu:
La toate acestea se adaugă un comportament procesual al inculpatului (și al apărătorilor acestuia , cum a ținut să precizeze și judecătorul fondului) exhibat în fața primei instanțe pe care și noi îl socotim a fi inacceptabil. Au fost punctate de prima instanță mai multe acțiuni ale inculpatului , prin apărătorii care l-au asistat atunci , precum cereri de recuzare ale membrilor completului (care a cunoscut schimbări de titular pe parcursul cercetării judecătorești), aducerea la cunoștința completului a faptului că a fost sesizată Inspecția Judiciară pentru a pune o presiune inoportună asupra judecătorului titular, solicitarea unui probatoriu care să demonstreze eventuale probleme de sănătate ale victimelor și care, departe de a avea legătură cu cauza , mai degrabă a demonstrat o lipsă de asumare față de cele întâmplate și în sfârșit, pornind de la statutul de persoană publică a inculpatului, crearea unui climat de suspiciune față de imparțialitatea completului de judecată. Considerăm îndreptățite toate aceste constatări ale instanței de fond și notăm totodată faptul că și acest comportament procesual, suprapus totuși și pe o schimbare de titular al completului, a dus la o tergiversare nejustificată a cauzei care a cunoscut o desfășurare în timp de aproape cinci ani pe rolul primei instanțe. Notăm totuși că pe parcursul judecării apelului comportamentul procesual al inculpatului a fost unul corect , iar apărătorul ales , altul decât echipa angajată la prima instanță, a realizat un act de asistență judiciară normal.
Nu în ultimul rând este de reținut atitudinea inculpatului de nerecunoaștere a faptei imputate pe tot parcursul procesului. Așa cum am arătat mai sus, inculpatul a susținut o altă desfășurare a evenimentelor care nu și-a găsit deloc suport în materialul probator. Această atitudine de nerecunoaștere a vinovăției cuplată cu încercarea de a arunca vina pe victimă trebuie să își găsească efecte și în regimul sancționator , în parametri ceva mai gravi decât cei stabiliți de prima instanță.
Așadar, având în vedere toate cele de mai sus , respectiv circumstanțele faptei, urmările faptei, comportamentul procesual și atitudinea de nerecunoaștere a vinovăției, considerăm că se impune majorarea pedepsei aplicate inculpatului și, implicit, schimbarea regimului de executare. Nu ne sunt străine circumstanțele personale ale inculpatului, subliniate și de prima instanță, cu accentul pe funcțiile publice deținute și pregătirea profesională care asigură o foarte bună reinserție socială, însă în aprecierea noastră toate acestea nu pot prevala, la alegerea pedepsei și a regimului de executare, față de urmările faptei și conduita culpabilă exclusivă a acestuia. În aceste condiții, vom mări pedeapsa aplicată inculpatului la 4 ani închisoare , care va fi executată în regim de detenție, conform art. 60 cod penal.
Despre strategia lui Chitoiu newsonline.ro a scris mai jos
Cercetarea judecătorească în dosarul accidentului produs de Daniel Chițoiu se reia de la zero
