Declarații spectaculoase în procesul de corupție de la Înalta Curte de Casație și Justiție unde sunt judecați fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, fostul parlamentar Cristian Boureanu, fostul secretar de stat din Ministerul Transporturilor, Constantin Dascălu, fostul șef Eximbank, Ionuț Costea, persoană care a lucrat și în Ministerul Finanțelor, Mihaela Mititelu – persoană apropiată de fosta conducere a companiei de stat CFR.
Dosarul acestora se află în ultima fază procesuală, la Completul de 5 judecători, după ce în primă instanță, în martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat pedepse foarte mari pentru faptele de corupție pentru care au fost judecați inculpații menționați mai sus:
-
Sebastian Vlădescu a fost condamnat la 8,6 ani de închisoare cu executare
-
Ionuț Costea a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare
-
Mihaela Mititelu a fost condamnată la 4 ani de închisoare cu executare
-
Cristian Boureanu a fost condamnat la 4,3 ani de închisoare cu executare
-
Constantin Dascălu a fost condamnat la 5,6 ani de închisoare cu executare
Toți aceștia au fost trimiși în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție pentru fapte de trafic de influență și luare de mită.
Astfel, la termenul de judecată de la începutul acestei săptămâni, Completul de 5 judecători a audiat unul din martorii denunțători ai inculpaților, omul de afaceri Florin Hozoc, acesta jucând rolul unui intermediar între directorul Swietelsky România, Josef Hornnegger, în împărțirea șpăgilor pentru oficialii din statul român.
Înainte însă, Completul de 5 judecători a pus în discuției chestiunea prescripției răspunderii penale, dacă aceasta trebuie discutată cu prioritate, dar în urma dezbaterilor din sala de judecată s-a ajuns concluzia că magistrații se vor pronunța pe prescripție la finalul judecării apelului.
Hozoc și-a menținut declarațiile date la DNA și a detaliat în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție modul cum s-au împărțit banii de la Swietelsky pentru oficialii români.
Denunțătorul a spus că avea o relație de colaborare cu directorul din România al austriecilor de la Swietelsky și că Hornnegger i-a cerut, la nivelul anului 2009, să găsească posibilitatea de a avea discuții cu oficiali români de la nivel înalt pentru ca Swietelsky să-și recupereze TVA-ul pentru lucrările la calea ferată București – Cîmpina precum și banii pentru reabilitarea căii ferate București – Constanța, lucrările finalizate dar neachitate.
Partea cea mai interesantă a declarației lui Hozoc este că acesta a reiterat în fața Completului de 5 judecători declarația făcută în primă instanță, tot la Înalta Curte de Casație și Justiție când a spus că reprezentantul Swietelsky România i-a comunicat expres că societatea ”are buget” pentru a plăti oficialii români care intervin în favoarea companiei austriece. Mai ales că ne referim la nivelul anului 2009 când România trecea printr-o criză economică.
”Încă din prima discuție cu Josef Hornnegger, acesta a spus că România era în criză și avea puțini bani pentru plata lucrărilor, și tocmai de aceea, a ținut să îmi precizeze că există disponibil pentru diverse plăți până la 10% din încasările ce urmau a fi făcute”, a spus Hozoc în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În afară de această mențiune, Hozoc a mai spus că primul oficial român care i-a transmis că trebuie să plătească pentru recuperarea banilor este fostul secretar de stat de la Ministerul Transporturilor, Constantin Dascălu(foto jos), personaj cunoscut ca fiind apropiat de premierul în funcție la acel moment, Emil Boc.
Declarația martorului Florin Hozoc arată că de multe ori corupția oficialilor români a fost întreținută și de companii din Uniunea Europeană și nu este una doar internă. Mai ales că, în afara austriecilor de la Swietelsky, este cunoscut și cazul fostului șef din România al italienilor de la Astaldi, Pier Luca Canino care a denunțat de mai multe ori la DNA șpăgile pe care le-a plătit pentru a ajunge la diferiți oficiali români. Doar că majoritatea denunțurilor lui Canino nu au fost făcute în timp real, când i s-a cerut șpagă, ci doar când omul de afaceri italian a avut diferite dificultăți judiciare.
În ceea ce privește sumele de bani ajunse la oficialii români, prin sentința de condamnare pronunțată în primă instanță, în martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus confiscarea următoarelor sume de bani: ” În baza art. 254 alin. 3 din Codul penal anterior, dispune confiscarea specială a sumelor de 3.990.248,6 lei și 65.000 euro de la inculpatul Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe. În baza art. 257 alin. 2 cu referire la art. 256 alin. 2 din Codul penal anterior, dispune confiscarea specială a sumei de 2.177.000 euro de la același inculpat. În baza art. 257 alin. 2 cu referire la art. 256 alin. 2 din Codul penal anterior, dispune confiscarea specială a sumelor de 3.121.328,41 lei și 1.919.900 euro de la inculpatul Costea Mircea Ionuț. În baza art. 291 alin. 2 din Codul penal, dispune confiscarea specială a sumelor de 3.083.498,71 lei și 1.050.087 euro de la inculpata Mititelu Mihaela. În baza art. 254 alin. 3 din Codul penal anterior, dispune confiscarea specială a sumei de 1.114.000 euro de la inculpatul Dascălu Constantin. În baza art. 257 alin. 2 cu referire la art. 256 alin. 2 din Codul penal anterior, dispune confiscarea specială a sumei de 2.111.799,71 euro de la inculpatul Boureanu Cristian Alexandru. În baza art. 112 alin. 1 lit. e din Codul penal, dispune confiscarea specială a sumei de 214.874,88 euro virată în contul deschis pe numele SC Topanel Production Panels SA la A.N.A.B.I., dispoziție ce se va comunica Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate”.
Topanel este o societate controlată la acel moment de Cristi Boureanu.
După audierea lui Hozoc, Înalta Curte de Casație și Justiție a fixat un nou termen de judecată pentru 9 ianuarie 2023 când urmează a fi citat pentru a fi audiat și fostul avocat Doru Boștină.
