Cristi Ciuperca
Tribunalul București a decis că acuzațiile procurorilor DIICOT la adresa fostului președinte al Federației Române de Fotbal, Mircea Sandu și a fostului său ginere, Ziv Asher Tetelman nu se bazează pe niciun fel de probă și a dispus achitarea celor doi pentru că fapta nu există. Decizia Tribunalului București nu este însă definitivă.
Tetelman este un om de afaceri cunoscut în imobiliare fiind administrator a mai multor firme din grupul Hagag.
Mircea Sandu, fostul președinte al Federației Române de Fotbal (FRF), fuseseră trimis în judecată de DIICOT alături de ginerele său de la acel moment, afaceristul Ziv-Asher Tetelman, într-un dosar penal legat de atribuirea supraevaluată a unui contract în legătură cu lucrări la Centrul de Fotbal Buftea.
Procurorii au reținut infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare și spălare de bani. Faptele vizate s-au petrecut în anii 2009–2010, pe vremea când Mircea Sandu conducea FRF iar DIICOT a susținut că lucrările de la Centrul de Fotbal Buftea ar fi fost atribuite preferențial firmei asociate ginerelui său, prin supraevaluarea costurilor, producând un prejudiciu estimat la aproximativ 740.000 de euro.
Tribunalul București a stabilit însă că ancheta DIICOT ar fi fost cam superficială iar acuzația de constituire a unui grup infracțional s-a bazat doar pe faptul că Ziv Tetelman era la acel moment ginerele lui Mircea Sandu.
Newsonline.ro redă integral motivarea Tribunalului București din decizia de achitare
Un grup infracţional organizat presupune existenţa unei structuri organizate, care acţionează coordonat, după reguli bine stabilite, iniţiată sau constituită de inculpaţi.
Pentru existenţa unui grup infracţional organizat, este necesar să se stabilească: modul în care s-a constituit grupul (structura piramidală), existenţa unor persoane care deţin anumite roluri în cadrul acestuia, atragerea de membrii în cadrul grupului, atribuţii, durata în timp a actelor ilicite desfăşurate de natură a imprima stabilitate şi durabilitate grupării infracţionale.
Materialul probator administrat în cauză nu a dovedit dincolo de orice dubiu rezonabil că pretinsul grup ar fi avut o structură clară. Reţinerea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat s-a făcut, exclusiv, prin prisma împrejurării că inculpatul Telelman Ziv ##### avea calitatea de soț al fiicei inculpatului ###### #####, iar coinculpatul ########## ###### era partener cu Tetelman Ziv #####.
De asemenea, nu a fost dovedit dincolo de orice dubiu rezonabil că grupul ar fi avut stabilitate şi durabilitate. Nu se poate reține existența unui grup infracțional organizat preconstituit pe realizarea de către FRF a investiţiei la bazele sportive ###### I şi ###### II.
Chiar dacă ar fi admisă ca ipoteză de lucru susținerea acuzării, nu se va putea reține existența unui grup infracţional organizat, nefiind îndeplinită condiţia de stabilitate şi durabilitate.
Chiar admiţând ca ipoteză de lucru aspectele relative la semnarea contractelor şi la aprobarea plăţilor, pretinsul grup s-ar fi format exclusiv în legătură cu o singură investiţie concretă şi delimitată în timp, fară nicio dovadă a unei intenţii de continuare a activităţii dincolo de aceasta. Or, grupul format ocazional pentru comiterea imediată a uneia sau mai multor infracţiuni concrete şi fară continuitate, nu poate constitui un grup infracţional organizat, putând fi reținută existența unei pluralităţi ocazionale, iar nu a unui grup infracţional organizat în sensul art. 367 C. pen.
Obiectivul grupului infracțional organizat, respectiv obţinerea de sume semnificative prin însuşirea acestora din patrimoniul FRF, nu a fost demonstrat dincolo de orice dubiu rezonabil.
Actele imputate inculpatului ##### ######, aprobarea plăţilor şi semnarea contractelor, sunt acte juridice ale FRF, îndeplinite în exercitarea atribuţiilor instituţionale ale preşedintelui. Transformarea unor acte instituţionale în acte de participare la un grup infracţional organizat ar fi impus dovada unei înţelegeri neechivoce de constituire a grupului şi identificarea unui rol determinat în cadrul acestuia.
Or, contrar celor susținute în rechizitoriu, materialul probator administrat în cauză nu a demonstrat un asemenea aspect, neexistând nicio probă că inculpatul ##### ###### ar fi participat la constituirea vreunui grup infracţional, la vreo întâlnire de organizare sau la vreo înţelegere prealabilă cu caracter infracţional. Existența unor relații anterioare de familie sau de afinitate nu poate prezuma o asemenea situației de fapt.
(…)
Cu privire la acțiunea imputată de însușire a acestei sume (condiție de tipicitate obiectivă impusă de lege pentru reținerea infracțiunii de delapidare), din probe rezultă că suma nu a fost achitată către SC ##### ####### SRL sau către Telelman Ziz ##### sau către Tetelman (#####) ######, suma a fost evidenţiată în contabilitatea FRF şi reprezintă plăţi pentru lucrări şi servicii prestate de alte entităţi.
În aceste condiţii, este evident că acuzaţia constând în însuşirea acestei sume din patrimoniul FRF în interesul lui Tetelman Ziv ##### nu poate fi dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil.
Această sumă se pare că a fost plătită pentru lucrări executate de alte entităţi pentru realizarea întregii investiţii.
Prin acţiunea „însuşire” în sensul reglementat de art. 295 Cod penal se înţelege mai întâi un act de scoatere a unui bun din posesia sau detenţia unei persoane şi ulterior, subsecvent, trecerea lui în stăpânirea altei persoane.
Or, probatoriul administrat în cauză nu a demonstrat dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpatul ##### ###### și-a însuşit suma de bani imputată de acuzare.
În egală măsură, deși se susţine că inculpatul ##### ###### ar fi delapidat prin modalitatea de însuşire la momentul la care ar fi aprobat plata facturilor către SC ##### ####### SRL, pentru serviciile de construire, totuși suma imputată de acuzare este străină de facturile emise de SC ##### ####### SRL.
După cum s-a arătat în considerentele expuse anterior, suma imputată cu titlu de prejudiciu nu a fost achitată către SC ##### ####### SRL, ci către alte entităţi care au executat lucrări necesare pentru realizarea investiţiei. Declaraţia doamnei expert ##### ### ##### dată în faţa instanţei, dar şi expertiza contabilă efectuată de expertul ##### ####### confirmă această situaţie de fapt.
Aşa fiind, câtă vreme elementul material, respectiv acţiuniea de însuşire nu există, în sarcina inculpatului ##### ###### nu se poate reţine săvârşirea unei infracţiuni de delapidare, în cauză fiind incident cazul prev. de art. 16 alin. (1) lit. a) Cod pr. penală.
