Probleme majore la Ministerul Mediului. Găuri de peste 40 de milioane de lei | News Online

Curtea de Conturi a României a găsit un dezastru generalizat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor după ce a auditat situațiile financiare consolidate ale Ministerului pentru exercițiul financiar încheiat la 31.12.2024, care cuprind: bilanțul, contul de rezultat patrimonial, situația fluxurilor de trezorerie, situația modificărilor în structura activelor nete/capitalurilor proprii, contul de execuție bugetară și anexele care fac parte integrantă din situațiile financiare, inclusiv un rezumat al principalelor politici contabile.

Problemele majore s-au găsit la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) care este principala instituție din România care asigură suportul financiar pentru proiectele și programele dedicate protecției mediului înconjurător  și se află sub coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor

Curtea de Conturi scrie în raportul de control că în urma misiunii de audit financiar efectuată asupra situațiilor financiare consolidate raportate de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru anul 2024, au fost constatate denaturări semnificative și oferă și câteva exemple în acest sens.

Astfel,  Neîncasarea veniturilor bugetului Fondului pentru Mediu cu suma de cel puțin 40.999.607,06 lei cauzată de deficiențe semnificative în constituirea, evidența și urmărirea creanțelor, provenind din:

1. Prejudicierea bugetului Fondului pentru Mediu (cu sume reflectate ca drepturi de creanță asupra unor clienți incerți sau în litigiu peste 1 an) prin neîncasarea unor venituri în sumă de cel puțin 23.897.412 lei, astfel:
2. a) Nerealizarea unor venituri în sumă de 22.660.506 lei, la care se adaugă accesorii, întrucât nu s-a întreprins niciun demers legal de urmărire a veniturilor în termen, reprezentând contravaloarea unor drepturi de creanță din certificate verzi neachiziționate, care ar fi trebuit încasate de la un agent comerical.

În perioada în care creanța era certă, reală și exigibilă, Administrația Fondului pentru Mediu nu a întreprins niciun demers legal de urmărire a veniturilor. Ulterior intrării contribuabilului în stări speciale (insolvență/faliment), AFM a solicitat înscrierea drepturilor de creanță la masa credală, iar cererea a fost admisă fără îndestularea creditorului. La data de 04.09.2020,  contribuabilul a fost radiat, fără să se fi realizat stingerea creanței;

• Neconstituirea drepturilor de creanță la nivelul real, întrucât nu s-au stabilit sume accesorii

aferente creanței principale asupra unor contribuabili. Mai mult, nu s-au urmărit drepturile principale de creanță asupra unui contribuabil (1.236.906 lei) înainte de a interveni starea specială de insolvență (creanța a fost reclasificată ca incertă în condițiile în care în perioada în care aceasta era certă, lichidă și exigibilă, AFM nu a întreprins niciun demers legal de urmărire a veniturilor).

Un alt exemplu de problemă descoperită de Curtea de Conturi vizează  prejudicierea bugetului Fondului pentru Mediu cu suma de cel puțin 4.893.769,96 lei, reprezentând drepturi de creanță neîncasate. 

Curtea de Conturi descrie situația unui ageent comercial care a intrat în insolvență în aprilie 2013, iar în iunie 2014 Administrația Fondului de Mediu a solicitat înscrierea în rândul creditorilor, solicitare respinsă pe motiv de tardivitate. Din lista creditorilor publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvență reiese că bunurile imobile ale societății erau deja grevate de ipoteci în favoarea unei alte societăți comerciale, fapt ce a conferit AFM statutul de creditor de rang inferior față de deținătorii de garanții reale (ipoteci). Ulterior, pentru s-a declanșat procedura de faliment.

În cazul unui alt agent comercial, societatea figurează cu o obligație către Fondul pentru Mediu în sumă de 3.520.803,38 lei, aferentă primelor cereri de tragere depuse în data de 30.11.2011 în cadrul a două contracte de finanțare, având ca obiect implementarea proiectului de construire de noi capacități de producere a energiei electrice. După plata primei tranșe, contractele au fost suspendate pe perioada 17.05.2012–01.07.2015. În anul 2015, Administrația Fondului pentru Mediu a solicitat reluarea implementării proiectului însă beneficiarul nu și-a respectat obligațiile contractuale, inclusiv cea cu privire la notificarea modificării sediului social. Potrivit prevederilor din contractul de finanțare, nerespectarea de către beneficiar a oricăreia dintre obligațiile asumate prin contract, constituie caz de culpă și atrage sistarea definitivă și rezilierea unilaterală a contractului, cu recuperarea sumelor virate către beneficiar, în condițiile Codului de procedură fiscală.

Posibile fapte penale

”În concluzie, Administrația Fondului pentru Mediu a avansat din Fondul de Mediu, sume reprezentând fonduri publice pentru care nu s-au înființat măsuri asiguratorii, astfel încât s-a ajuns în situația în care debitorii au intrat în insolvență/faliment, iar recuperarea creanțelor nu a mai fost posibilă. Potrivit art. 5 din OG 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, conducătorii entităților publice, precum și persoanele care gestionează fonduri publice și/sau patrimoniu public au obligația să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în desfășurarea activității. Având în vedere cele de mai sus, considerăm că există indicii de săvârșire a unor fapte de natură penală (infracțiuni de serviciu), întrucât bugetul Fondului pentru Mediu a fost prejudiciat cu suma de 4.893.769,96 lei, fapt pentru care vom înainta Direcției Generale Juridice din cadrul Curții de Conturi, un raport în acest sens, conform art. 34 din RAAPE”, scriu reprezentanții Curții de Conturi în raportul întocmit după controlul la Ministerul Mediului.

Cum se pierd banii

În același raport de control Curtea de Conturi vorbește desprre prejudicierea bugetului Fondului pentru Mediu, prin neîncasarea unor venituri în sumă de cel puțin 11.703.925,1 lei, provenind din:

• Neconstituirea drepturilor de creanță la nivelul real și neurmărirea acestora, în sumă de cel puțin 11.515.444,38 lei, întrucât nu s-a întreprins niciun demers legal de urmărire a veniturilor care ar fi trebuit încasate de la xxxxxxxxxxx (sumă pentru care nu au fost calculate accesorii), înainte de intrarea în insolvență și faliment a debitorului, care a fost și radiat în 2023.

”Administrația Fondului pentru Mediu ar fi trebuit să analizeze circumstanțele care au condus la neconstituirea și neurmărirea, la valoarea certă, a drepturilor de creanță asupra debitorilor înregistrați și în contul 473 ”Decontări din operații în curs de clarificare”, pe lângă conturile de creanțe. Ulterior, AFM avea obligația legală, potrivit Codului de Procedură Fiscală, să demareze Procedura de angajare a răspunderii solidare, respectiv să întreprindă demersuri ulterioare pentru recuperarea pagubelor materiale, produse angajatorului din vina salariaților și în legătură cu munca lor, după caz (Codul Muncii-Capitolul III Răspunderea patrimonială). În situația de față, aceste sume provin din obligațiile fiscal-bugetare, pentru care nu s-au calculat accesorii și care nici nu au fost urmărite legal de către AFM în perioada în care erau creanțe certe, lichide și exigibile. Astfel, ele nu mai reprezintă drepturi de creanță asupra unor contribuabili și sunt incorect prezentate în situațiile financiare”, explică Curtea de Conturi.