Cristi Ciuperca
Reorganizarea Poliției Române ar putea lăsa Direcția de Combatere a Crimei Organizate (DCCO) nu doar fără Serviciul Economic ci și fără alte atribuții, rezultă dintr-o Notă întocmită de comisarul șef al DCCO, Adrian Lambrino și obținută de NewsOnline
Anihilarea Direcției de Combatere a Crimei Organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române pare să fie un scop important al reorganizării Poliției Române dorită de actualul ministru de Interne, Marcel Vela. Cel puțin asta rezultă din modul în care, dacă reorganizarea Poliției se va face în forma dorită de actuala conducere a ministerului, își propun oficialii să modifice atribuțiile serviciilor din poliție. Astfel, după pierderea Serviciului Economic din DCCO care gestiona dosarele de macro-criminalitate economică despre care NewsOnline a scris deja, DCCO ar mai putea fi lăsată și fără alte atribuții. Cel puțin așa rezultă dintr-un document întocmit de comisarul șef al DCCO, Adrian Lambrino și adresat Direcției de Management Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
În mod concret, Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor și Laboratoarele de Analiză și Profil al Drogurilor Teritoriale ar urma să nu mai fie în subordinea DCCO, iar Direcția ar urma să piardă și competența efectuării perchezițiilor informatice, rezultă din documentul obținut de NewsOnline.
Comisarul șef Adrian Lambrino explică în documentul obținut NewsOnline ce probleme ar genera trecerea acestor laboratoare în subordinea inspectoratelor județene de poliție.
”România are înregistrate la nivel internațional un număr de 2 astfel de laboratoare având coduri de înregistrare distincte, unul în cadrul IGPR-DCCO și altul în cadrul IGPR-INC. Laboratorul din cadrul DCCO efectuează constatări tehnico-științifice iar cel din cadrul INC expertize (rezultatele analizelor de laborator pot fi contra-expertizate doar de o structură diferită de cea iniţială), fapt ce îi conferă suficiente garanții de imparțialitate și obiectivitate în administrarea probatoriului în cauzele penale, aspect ce nu s-ar regăsi în situația în care atât constatările cât și expertizele ar fi efectuate de aceeași unitate a Poliției Române. La nivel teritorial, sediile laboratoarelor se află în același loc cu cel al brigăzilor, separat de sediile IPJ, fapt ce ar ridica probleme din punct de vedere al celerității și conspirativității, circuitului birocratic și al manipulării drogurilor între mai multe instituții. Astfel, trecerea laboratoarelor în componența structurilor din cadrul IPJ ar însemna îngreunarea comunicării în situații urgente, precum și creșterea birocrației (emiterea unui raport de constatare, la finalizarea activităților care au loc cu precădere noaptea, ar presupune obținerea de aprobări și semnături suplimentare, etc.), activități care conform procedurilor de la IPJ – uri se fac doar prin secretariatul unității, cu rezoluția și semnăturile conducerii inspectoratelor. Fiecare raport de constatare tehnico-științifică, sau răspuns preliminar ar trebui semnat de către șeful Serviciului Criminalistic precum și de către șeful IPJ, iar înaintarea acestora ar trebui făcută către DIICOT, sau BCCO-uri doar prin cele două secretariate, respectiv al Serviciului Criminalistic și al IPJ. Serviciile puse la dispoziție de laboratoarele de profil sunt unice și dedicate în mod exclusiv activităților structurilor de profil din cadrul structurilor Poliției Române; Bunele practici internaționale reflectate în modul în care țări cu tradiție în combaterea acestui fenomen (SUA, Germania, Anglia) au înțeles să gestioneze această problemă, în sensul că laboratoarele se regăsesc în structura DEA, BKA și SOCA din Anglia; În anumite cazuri, lucrătorii laboratoarelor de analiză a drogurilor au sprijinit în mod real activitatea lucrătorilor antidrog, prin furnizarea anumitor date care au condus la crearea unor conexiuni între grupări infracționale care își desfășurau activitatea pe raza de competență a mai multor brigăzi, lucru care apreciem că ar fi îngreunat dacă laboratoarele nu ar mai fi în subordinea structurilor de combatere a criminalității organizate; Analizele probelor de droguri expertizate în cadrul Laboratoarelor de Analiză și Profil al Drogurilor, mai ales în fază investigativă (până la data executării acțiunii), constituie unul dintre cele mai importante segmente de obținere a probatorului, iar identitatea suspecților investigați este nepublică, aspect care reiese din punct de vedere legal și procedural și din documentele întocmite de către procurorii DIICOT în vederea autorizării investigatorilor și colaboratorilor acoperiți, precum și prin dispunerea măsurilor speciale autorizate de către procuror”, precizează Adrian Lambrino
În ceea ce privește pierderea competenței în a efectua perchezițiile informatice, comisarul șef Adrian Lambrino arată că structurile de combatere a criminalității informatice din cadrul Direcției ”sunt singurele unde se regăsesc: cunoștințele, experiența, resursele și rezultatele activității de percheziție informatică”, explicând faptul că perchezițiile informatice, ca activități de cercetare penală, sunt desfășurate în cadrul structurilor de combatere a criminalității organizate, din anul 2003, din necesitatea de analiză a probelor digitale din dosarele specifice criminalității informatice.
”Fiind prima și singura unitate din cadrul Politiei Române care a desfășurat astfel de activități, celelalte structuri au început să solicite efectuarea de percheziții informatice și în alte genuri de dosare penale. Astfel, structurile de criminalitate informatică au asigurat în decursul timpului sprijin și pentru celelalte unități din Poliția Română dar și pentru alte structuri de parchet în efectuarea de percheziții informatice, devenind extrem de solicitate. La nivelul DCCO – Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, (denumit în continuare SCCI), în anul 2012, prin reorganizarea serviciului, a fost creat Biroul de Percheziționare și Cercetare a Sistemelor Informatice, Activitatea principală a biroului o reprezintă percheziționarea sistemelor informatice si prelucrarea datelor informatice, precum si alte activități tehnice similare, efectuate in baza ordonanțelor de delegare. Întrucât investigarea criminalității informatice este strâns legata de evoluția tehnologică, SCCI din cadrul DCCO, s-a implicat, de-a lungul timpului, în pregătirea profesională de specialitate a ofițerilor, procurorilor și judecătorilor, atât în domeniul investigării criminalității informatice cât și în domeniul perchezițiilor informatice la nivel central și național, fără a beneficia de suportul altor structuri de pregătire, la nivel național. (practic nu există nici o entitate care să asigure pregătire profesională de specialitate în domeniul perchezițiilor informatice, dezvoltare softuri dedicate investigațiilor online, cercetare în domeniu). În acest sens SCCI s-a implicat în aplicarea și câștigarea de proiecte cu finanțare europeană, în baza cărora structura s-a dezvoltat la nivel central și național, neexistând alte posibilități de susținere financiară. Dezvoltarea cunostintelor in domeniul combaterii criminalitatii informatice nu se poate efectua decat in timp (cel putin 5 ani), in unităti unde exista deja polițiști cu experiență și care au beneficiat de cursuri de specializare în țară și în străinătate”, arată comisarul șef Lambrino.
Adrian Lambrino precizează că un eventual transfer de competențe pe linia percheziționării sistemelor cu atribuții exclusive pe această linie la nivelul Centrelor teritoriale IT ar fi de natură să genereze disfuncționalități și riscuri în gestionarea datelor informatice obținute în cauzele de competența structurilor de combatere a criminalității organizate.
”Polițiștii din cadrul structurilor de combatere a criminalității organizate sunt deja specializați, cu o experiență vastă, în investigarea infracțiunilor informatice, au atât know-how-ul, cât și contacte cu partenerii din mediul privat/alte autorități de aplicare a legii; Există un avantaj net în a avea o singură structură care investighează aceleași infracțiuni (coroborarea elementelor comune ale mai multor spețe, diseminarea facilă a informațiilor referitoare la moduri noi de operare, operativitatea în luarea unor decizii în spețe cu caracter urgent, existența unui contact/reper unic pentru polițiștii din cadrul celorlalte structuri care sunt sesizați cu privire la fapte din sfera criminalității informatice); La nivelul polițiilor europene si la nivel mondial, structurile de criminalitate informatică au în componența specialiști digital forensic proprii, (specialiști in efectuare de percheziții informatice, analiza probelor digitale necesare în cazurile de criminalitate informatică), dat fiind faptul că acest gen de infracționalitate este o ramură de nișă, care necesită nu doar cunoștințe tehnice în domeniul IT, ci și cunoștințe legate de identificare urmelor lăsate de probele digitale și coroborarea acestora cu informațiile/probele fizice din dosarele penale de criminalitate informatică. Din cele menționate anterior se poate observa că activitatea desfășurată de specialiștii din cadrul structurilor de criminalitate informatica, implică atât cunoștințe din munca operativă de politie cât și cunoștințe tehnice. Precizăm că softurile achiziționate în cadrul proiectelor europene au dublă utilitate, atât în efectuarea investigațiilor on-line, activități de cercetare penală (acces în sistem informatic) cât și pentru efectuarea perchezițiilor informatice. Nu vedem nici un argument valid pentru mutarea acestor capabilități dintr-o structură care funcționează corespunzător și eficient, la o altă structură de poliție, cu reguli specifice, care nu este adaptată modului în care funcționează structurile de combatere a criminalității organizate din cadrul poliției române. Mai mult , structurile de percheziții informatice înființate la nivelul INC și SC-urilor din cadrul IPJ , sunt nefuncționale, cu toate că a trecut mai mult de un an de la data înființării, fiind încadrate cu polițiști care nu dețin expertiza necesară”, concluzionează șeful Direcției de Combatere a Crimei Organizate.
