Curtea de Apel București l-a condamnat luni, 12 septembrie, la 13 ani de închisoare pe fostul vicepreședinte ANAF, Șerban Pop, pentru luare de mită. Omul de afaceri care a dat mita și care l-a denunțat pe Pop este Sorin Ovidiu Vîntu.
Fostul vicepreședinte al ANAF Șerban Pop a fost retrimis în judecată de DNA în decembrie 2021, fiind acuzat de procurorii anticorupție că ar fi primit mită două milioane și jumătate de euro din cinci milioane de euro cât i-ar fi cerut lui Sorin Ovidiu Vîntu pentru a aproba o soluție fiscală anticipată legată de o tranzacție dintre Petromservice și OMV Petrom.
NewsOnline.ro a obținut motivarea sentinței Curții de Apel București din 12 septembrie de condamnare la 13 ani de închisoare a fostului vicepreședinte ANAF, Șerban Pop.
Hotărârea de condamnare este una amplă, judecătorul Ciprian Alexandru Ghiță făcând o analiză aprofundată a cauzei și explicând punctual și foarte concret de ce a înlăturat toate apărările făcute de Șerban Pop prin avocații săi. De asemenea, judecătorul Ghiță explică pe larg de ce a decis o pedeapsă mare pentru Pop.
În ceea ce privește șpaga plătită de Sorin Ovidiu Vântu, banii au ajuns efectiv în niște offshore-uri din Cipru al căror beneficiar real era la acel moment Șerban Pop. Raportat la acest aspect, principala modalitate de apărare a lui Pop a fost să conteste credibilitatea martorilor care au declarat la DNA despre traseul banilor și despre beneficiarul real al societăților de tip offshore din Cipru.
Față de această situație Curtea de Apel București reține că declarațiile martorilor nu pot fi puse la îndoială din mai multe motive: ”In plus, martorii ######### ###### si ##### ###### sunt persoane extrem de apropiate de inculpatul ### ######. Astfel, martorul ##### ###### este nasul copiilor inculpatului ### ###### iar martorul ######### ###### a avut o relatie apropiata cel putin din punct de vedere professional cu inculpatul, implicandu-l inca din anii studentiei in activitatea firmei sale de contabilitate si consultanta finaciara. Prin urmare, Curtea nu poate pune la indoiala credibilitatea martorilor susmentionati, neexistand motive pentru care acestia sa fi dorit sa prejudicieze situatia procesual penala si destinul inculpatului ### ######, prin declaratii necorespunzatoare adevarului”
”Apararile inculpatului ### ###### nu pot fi insusite de Curte, fiind infirmate de probatoriul administrat in prezenta cauza penala. In esenta, inculpatului ### ###### contesta credibilitatea martorilor ####### ########, Anagnastopol ####, ##### ##### ######, ######### ###### si ##### ######, sustinand faptul ca nu era beneficiarul real al POSTALO INVESTMENTS LTD si ca nu avea nicio responsabilitate cu privire la sumele de bani virate in contul societatii mentionate de catre DEMERA INVESTMENTS LTD si CROWN GATE ALLIANCE LTD, societati controlate de martorul ##### ###### #####. De asemenea, inculpatul ### ###### a sustinut ca nu avea nicio responsabilitate cu privire la modul in care s-au impartit sumele de bani virate de DEMERA INVESTMENTS LTD si CROWN GATE ALLIANCE LTD in contul POSTALO INVESTMENTS LTD. Apararile inculpatului ### ###### nu se coroboreaza cu probele administrate in cauza. Astfel, declaratiile date de martorul ##### ##### ###### in cursul urmaririi penale, la data de 19.12.2016, si in cursul judecatii, la data de 25.08.2022, se coroboreaza cu declaratiile martorilor ######### ###### si ##### ###### precum si cu aspectele rezultate din procesul verbal de confruntare efectuata la 19.12.2016 intre ##### ##### ###### si ##### ######, toate confirmand pretinderea de catre inculpatul ### ######, vicepresedinte al A.N.A.F. la data faptelor, a sumei de 5 milioane euro in scopul urgentarii aprobarii rambursarii de catre institutia publica mentionata, a TVA-ului aferent tranzactiei efectuate intre S.C. ############# S.A. si O.M.V. Petrom. In masura in care inculpatul ### ###### n-ar fi fost beneficiarul real al POSTALO INVESTMENTS LTD si al celor 2.500.000 euro incasati de POSTALO INVESTMENTS LTD de la DEMERA INVESTMENTS LTD si CROWN GATE ALLIANCE LTD, circuitul acesor bani, astfel cum a fost el descries mai sus, n-ar fi existat”, se arată în hotărârea pronunțată de judecătorul Ciprian Alexandru Ghiță de condamnare a lui Șerban Pop.
Șerban Pop a vrut să tergiverseze judecata ca să scape pe prescripție
Curtea de Apel București a respins solicitarea avocaților lui Pop de a constata că faptele penale s-ar fi prescris și a punctat în motivarea modul cum avocații lui Șerban Pop au încercat să tergiverseze judecata.
”In plus, in plan procesual, inculpatul, prin avocatii sai alesi, a datat dovada de o evidenta dorinta de tergiversare a solutionarii prezentei cauze, dorinta pentru realizarea careia nu a precupetit niciun efort. Astfel, desi in faza de urmarire penala si in cea de camera preliminara a fost asistat sau reprezentat de aparatorul ales, ###### #########, la termenul de judecata desfasurat la Curtea de Apel Bucuresti la data de 14.07.2022, si-a angajat un alt aparator ales (av. ###### ######), care a solicitat amanarea judecatii pe motiv ca nu cunoaste actele dosarului si nu poate asigura apararea. In ciuda faptului ca, la termenul din 14.07.2022, cererea de amanare a judecatii a fost admisa, inculpatul ### ###### prin aparatorul ales, ###### ######, a formulat o cerere de recuzare respinsa ca neintemeiata prin incheierea din 15.07.2022. Constatand ca incercarile de tergiversare nu evolueaza conform asteptarilor, la termenul de judecata din 20.07.2022, inculpatul ### ###### si-a desemnat din nou ca aparator ales, in locul av. ###### ######, pe av. ###### #########, cel care, pe durata mai multor ani il asistase / reprezentase in prezenta cauza, in faza de urmarire penala si in faza judecatii de camera preliminara (…)”, se arată în motivarea sentinței Curții de Apel București pronunțată de judecătorul Ciprian Alexandru Ghiță.
În ceea ce privește pedeapsa de 13 ani, Curtea de Apel reține că ”persoana inculpatului şi trăsăturile specifice care îi definesc personalitatea reprezinta un criteriu important de individualizare judiciară a pedepselor”.
Cu privire la acest aceste aspecte, Curte reține că Șerban Pop a ocupat de-a lungul timpului a mai multe functii publice (consilier personal al ministrului de finanțe , șef de cabinet al ministrului de finanțe, vicepreședinte A.N.A.F. februarie 2008 — ianuarie 2009 si presedinte al A.N.A.F. in anul 2012). Practic, la vârsta de 27 de ani, Șerban Pop era deja consilier personal al ministrului de finante si sef de cabinet al ministrului de finante, iar la vârsta de 34 ani devenise vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (demnitar al Statului Roman)
”Aceste functii obtinute de inculpatul ### ###### in zorii carierei profesionale nu l-au responsabilizat ci dimportiva, l-au determinat sa aleaga o viata profesionala dubla, marcata de aparenta distantare de afacerile private in care era implicat, concomitent exercitarii functiei publice”, punctează Curtea de Apel București în hotărârea de condamnare.
De ce 13 ani de închisoare
Activitatea de individualizare judiciară a pedepselor aplicate în cazul săvârşirii infracţiunilor de corupţie reprezintă, în contextul socio-politic actual, o responsabilitate deosebită a instanţelor de judecată, prin prisma angajamentelor asumate de România dar si a aşteptărilor societăţii faţă de finalitatea actului de justiţie, spune Curtea de Apel București
”Principalul rol în lupta împotriva corupţiei îl are, în mod firesc, politica penală a unui stat, însa, o parte din instrumentele de politică penală ce vizează lupta împotriva corupţiei sunt la îndemâna puterii judecătoreşti care trebuie să-şi asume angajamentul României de a lupta împotriva corupţiei prin soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi în acelaşi timp, în mod eficient, echitabil şi previzibil. Curtea va tine in primul rand seama de faptul ca in cazul infracţiunilor de corupţie, pedepsele aplicate trebuie sa fie juste, echitabile, atât pentru infractor cât şi pentru societate, deziderat pentru indeplinirea caruia este necesar a fi avut în vedere, în egală măsură circumstanţe concrete ale faptei, persoana infractorului cât şi dimensiunea fenomenului infracţional şi aşteptările societăţii faţă de mecanismul justiţiei penale”, mai arată judecătorul Ciprian Alexandru Ghiță în hotărârea de condamnare la 13 ani de închisoare.
”La evaluarea gravităţii faptei de luare de mita deduse judecatii in prezenta cauza, Curtea are in vedere persoana inculpatului si atitudinea psihica a acestuia faţă de fapta comisă şi fata de urmările acesteia. In ceea ce priveste acest aspect, Curtea retine ca, analizarea componentei cognitive (intelective) – capacitatea infractorului de a-şi reprezenta elementele infracţiunii – poate justifica ideea unei gradări a vinovăţiei spre maxim atunci când această reprezentare este clară şi certă. In ceea ce priveste persoana inculpatului ### ######, acesta are varsta de 47 ani si are pregatire juridica superioara, fiind avocat in Baroului Bucuresti ( avocat colaborator la SCP ##### SI ASOCIATII ) In aceste conditii, este evident ca inculpatul ### ###### a constientizat perfect faptul ca mijloace pe care le foloseste in cadrul activitatii infractionale reprezintau mai degraba forme de actiune ale crimei organizate decat preocupari ale unui demnitar al Statului Roman, astfel cum era vicepresedintele A.N.A.F”, mai punctează Curtea de Apel București.
Judecătorul Ciprian Alexandru Ghiță face referire și la demersul inculpatului Șerban Pop, făcut de la prima trimitere în judecată, de a scăpa de problemele penale din România prin refugierea în Italia.
”In concluzie, dupa ce, in calitate de demnitar al Statului Roman – vicepresedinte A.N.A.F., inculpatul ### ###### a derulat activitati infractionale, in faza de judecata a continuat calea sfidarii cetatenilor romani onesti, care i-au platit ani de-a randul salarii semnificative, refuzand sa se prezinte la judecata desfasurata la Curtea de Apel Bucuresti si refugiindu-se pe teritoriul unui stat strain, care a furnizat in ultimii ani mai multe exemple celebre de refuz al cererilor de repatriere a unor cetateni romani condamnati definitiv de justitia din Romania pentru infractiuni de coruptie”, concluzionează Curtea de Apel București.
Decizia Curții de Apel București:
În baza art. 395 cod procedura penala, respinge, ca inadmisibila, cerere de repunere a cauzei pe rol, formulata de inculpatul Pop Serban, prin aparatorul ales Todica Alexandru. Face aplicarea art. 5 C. pen şi : În baza art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 si art. 7 lit. a din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C.pen., condamna pe inculpatul POP SERBAN, (date), la pedeapsa de 13 ani închisoare. În baza art. 67 C. pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d şi g C. pen. (dreptul de a fi ales în autorită?ile publice sau în orice alte func?ii publice, dreptul de ocupa o func?ie care implică exerci?iul autorită?ii de stat, dreptul de a alege, dreptul de a exercita profesia de functionar public ), pe o perioadă de 5 ani dupa executarea pedepsei principale. În baza art. 65 C. pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, d şi g C. pen. (dreptul de a fi ales în autorită?ile publice sau în orice alte func?ii publice, dreptul de ocupa o func?ie care implică exerci?iul autorită?ii de stat, dreptul de a alege, dreptul de a exercita profesia de functionar public ), pe durata executarii pedepsei principale. În baza art. 289 alin. 3 C. pen. rap. la art. 112 lit. e C.pen., confiscă de la inculpatul Pop Serban suma de 2.500.000 euro, suma primita de către acesta cu titlu de mită. În baza art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală rap. la art. 249 Cod procedură penală si la art. 20 din Legea nr. 78/2000, menţine masura sechestrului asigurator instituita de DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE prin ordonanţa nr. 205/P/2021 din data de 22.11.2021 ( pusa in executare prin procesul-verbal din 02.12.2021 ), pana la concurenta sumei de 2.500.000 euro, asupra urmatoarelor bunuri imobile aflate in proprietatea inculpatului Pop Serban : 1. Imobilul inscris in cartea funciara (date); 2. Imobilul inscris in cartea funciara (date); 3. Imobilul inscris in cartea funciara (date); 4. Imobilul inscris in cartea funciara (date); 5. Imobilul inscris in cartea funciara (date); 6. Imobilul inscris in cartea funciara (date); 7. Imobilul inscris in cartea funciara (date); 8. Imobilul inscris in cartea funciara (date); 9. Imobilul inscris in cartea funciara (date); 10. Imobilul Inscris in cartea funciara (date); 11. Imobilul inscris in cartea funciara (date); 12. Imobilul inscris in cartea funciara (date); 13. Imobilul inscris in cartea funciara (date); 14. Imobilul inscris in cartea funciara (date); 15. Imobilul inscris in cartea funciara (date); 16. Imobilul inscris In cartea funciara (date); 17. Imobilul inscris in cartea funciara (date); 18. Imobilul inscris in cartea funciara (date); 19. Imobilul inscris in cartea funciara (date); 20. Imobilul inscris in cartea funciara (date); 21. Imobilul inscris in cartea funciara (date); 22. Imobilul inscris in cartea funciara (date); 23. Imobilul inscris In cartea funciara (date). În baza art. 274 alin. 1 si 2 C.proc.pen., obligă pe inculpatul Pop Serban la plata sumei de 14680 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În temeiul art. 275 alin. 6 cod procedură penală, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul Pop Serban, în cuantum de 868 lei, rămâne în sarcina statului ?i se avansează din fondurile Ministerului Justi?iei. Cu apel. Pronunţată în şedinţa publica azi, 12 septembrie 2022.
