Cristi Ciuperca
UPDATE Curtea de Apel București a respins aseară contestația procurorilor DIrecției Naționale Anticorupție împotriva deciziei Tribunalului București de a-i cerceta în libertate sub control judiciar pe fostul primar de la Sectorul 5, Marian Vanghelie, fratele său și alți câțiva inculpați. Decizia Curții este definitivă
…………………………………………………………………………………………………………………………..
Tribunalul București și-a motivat recent decizia de a-i cerceta în libertate sub control judiciar pe fostul primar de la Sectorul 5, Marian Vanghelie, fratele său Paul Vanghelie, fostul director de la Economat Sector 5, Leonard Petre și alți câțiva inculpați. Toți aceștia au fost propuși spre arestare de procurorii Direcției Naționale Anticorupție încă de pe 14 ianuarie.
Acum, Curtea de Apel București urmează să dea decizia finală după ce va judeca contestația depusă de procurorii DNA împotriva deciziei de a-i cerceta sub control judiciar pe inculpați, dispusă de Tribunalul București.
Astfel, din motivarea obținută de newsonline.ro rezultă că Tribunalul București a stabilit că acuzațiile aduse de procurorii DNA lui Marian Vanghelie și celorlați sunt suficient credibile pentru a se dispune o măsură preventivă, în speță controlul judiciar, dar nu justifică o măsură dură cum ar fi cea a arestului preventiv.
”În privinţa condiţiei existenţei unei suspiciuni rezonabile că inculpaţii ar fi săvârşit infracţiunile care se reţin în sarcina lor, observăm prin urmare că aceasta este îndeplinită (…) După cum am arătat deja mai sus, avînd în vedere actele şi lucrările ataşate la dosarul cauzei, judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră că Parchetul şi-a îndeplinit obligaţia de a prezenta suficiente probe care să facă credibilă acuzaţia penală pe care a înţeles să o formuleze împotriva inculpaţilor, iar apărările acestora, formulate inclusiv în faţa judecătorului, nu sunt de natură să conducă la o altă concluzie”, se arată în decizia Tribunalului București obținută de newsonline.ro
Astfel, în ceea ce privește acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat, Tribunalul București a stabilit că: ”De pildă, în ceea ce priveşte acuzaţia privind grupul infracţional organizat, mai precis în privința condițiilor de existență a acestui grup, judecătorul reamintește că legea nu cere ca toți membrii grupului să se cunoască între ei sau să aibă întîlniri în același timp și în același loc pentru a discuta despre contribuția fiecăruia. Este suficient să există un grad de organizare și structură în sensul că una sau mai multe persoane controlează și organizează activitatea de ansamblu [ceea ce se poate observa cu ușurință că este cazul cel puțin a inculpaţilor Petre Marian Leonard şi Vanghelie Marian Daniel] iar alte persoane execută și aduc la îndeplinire dispozițiile acestora. Este total irelevant dacă toti membrii grupului au sau nu același grad de contribuție, dacă activează în același loc sau nu, dacă se cunoșteau de dinainte sau nu, dacă obțin aceleași foloase, în mod egal, sau alte asemenea amănunte”.
În cursul audierii din faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, de principiu, inculpaţii au negat faptul că ar fi constituit, aderat la sau sprijinit un astfel de grup.
Tribunalul București a reținut însă motivare următoarele situații de fapt: ” Cu toate acestea, susţinerile inculpaţilor sunt contrazise atît de modul concret în care aceştia au acţionat, cît şi de chiar răspunsurile inculpaţilor la întrebările care le-au fost adresate de către reprezentantul Ministerului Public. Se observă că între inculpaţi – chiar dacă nu se cunoşteau toţi 7 între ei – existau legături fie din perioada în care inculpatul Vanghelie Marian Daniel a fost primarul Sectorului 5, fie dintr-o perioadă ulterioară. De asemenea, punctul comun de legătură părînd a fi inculpatul Vanghelie Marian Daniel şi inculpatul Petre Marian Leonard, rezultă că este mai puţin important că alţi inculpaţi nu se cunoşteau între ei, cîtă vreme aceştia beneficiau de relaţiile personale pe care cei doi le aveau în cadrul administraţiei Sectorului 5 sau cunoşteau alte persoane care îi cunoşteau pe aceştia. Astfel, cu titlu exemplificativ, arătăm că inculpata Preda Mihaela a declarat că soţul ei îl cunoştea pe inculpatul Drăgan Cristian, şi că şi ea a păstrat o legătură de-a lungul timpului cu Drăgan Cristian. Prin intermediul acestuia l-a cunoscut pe Ilie Bogdan Marius, iar între firmele celor trei au existat relaţii de afaceri. Pe de altă parte, Ilie Bogdan Marius se pare că nu l-ar fi cunoscut personal pe inculpatul Vanghelie Marian Daniel, dar tatăl inculpatului Ilie îl cunoaşte bine pe inculpatul Vanghelie Marian Daniel, aceştia doi activînd la un moment dat în cadrul aceluiaşi partid politic, ocupînd funcţii în cadrul partidului şi în cadrul administraţiilor publice locale şi judeţene. În aceste condiţii nu este surprinzător ca îl găsim pe inculpatul Ilie Bogdan Marius într-o relaţie de afaceri care să vizeze contractele cu statul sau unităţile administrativ teritoriale ale acestuia şi în care sunt implicaţi foşti prieteni ai tatălui său. În mod asemănător, inculpatul Vanghelie Marian Daniel a declarat, cu referire la inculpata Preda, că a cunoscut pe soţul acesteia cînd a fost „ […] angajat la Primărie, din întîmplare chiar la Economat.” Nici faptul că inculpaţii Vanghelie Paul şi Petre Marian Leonard au declarat că nu se cunosc foarte bine nu poate avea o relevanţă în cauză, atîta vreme cît inculpaţii Vanghelie Marian Daniel şi Petre Marian Leonard au avut o colaborare îndelungată şi foarte apropiată în cadrul Primăriei Sectorului 5”
Având în vedere aceste lucruri Tribunalul București a apreciat că este extrem de plauzibilă concluzia că inculpaţii au colaborat şi acţionat concertat în vederea realizării unui scop comun şi anume încheierea de contracte cu statul, mai precis cu una dintre unităţile administrativ teritoriale ale acestuia (Economat Sector 5 n.r.), contracte care au avut ca scop obşinerea de profituri foarte mari.
În acest sens, inculpaţii care sunt asociaţi sau administratori în cadrul societăţilor comerciale au invocat în fața Tribunalului București, în esenţă, faptul că nu au făcut nimic altceva decît să acţioneze potrivit principiilor comerţului, prin aplicarea adaosului comercial, care nu este interzis de lege şi care reprezintă tocmai motivul pentru care orice comerciant îşi desfăşoară activitatea pe piaţa liberă.
”Fără a nega justeţea de ordin teoretic a acestor aprecieri, judecătorul de drepturi şi libertăţi notează că în prezenta speţă nu se reproşează practicarea adaosului comercial, ca atare, sau încercarea comerciantului de bună credinţă de a obţine profit, prin practicarea activităţii sale în limitele legii, pe o piaţă liberă. Ceea ce este problematic este folosirea relaţiilor personale, a prieteniilor sau a cunoştinţelor comune, pentru a încheia contracte de favoare, la nişte preţuri sporite în mod exagerat, ceea ce înseamnă că funcţionarul public care încheie astfel de contracte sau ajută la încheierea lor nu îşi îndeplineşte în mod corespunzător obligaţiile de serviciu. Este discutabil dacă orice altă societate comercială a căror administratori sau asociaţi nu ar fi avut legături personale – prin intermediul părinţilor, soţilor sau fraţilor lor, prin intermediul partidului sau a cluburilor din care fac parte – cu funcţionari din cadrul administraţiei publice locale, ar fi putut încheia contracte de livrări bunuri sau de prestări servicii în exact aceleaşi condiţii şi la exact aceleaşi preţuri”, a concluzionat Tribunalul București în motivarea obținută de NewsOnline.ro
De ce s-a luat dosar măsura controlului judiciar: ”Referirea la aceste prejudicii nu poate avea o tărie deosebită”
În continuare, în motivarea obținută de newsonline.ro, Tribunalul București argumentează foarte concret de ce ar fi suficientă doar măsura controlului judiciar față de Marian Vanghelie și ceilalți inculpați într-un dosar în care DNA a reținut în sarcina inculpaților un prejudiciu de 256 de milioane de lei.
Judecătorul de la Tribunalul București explică faptul că ”la acest moment procesual nu este nevoie de un probatoriu la fel de temeinic şi cu aceeaşi greutate probatorie de care ar fi nevoie pentru a se pronunţa o soluţie de condamnare. Nu trebuie uitat că pentru soluţia de condamnare trebuie demonstrată acuzaţia penală dincolo de orice îndoială rezonabilă, pe cîtă vreme pentru dispunerea unei măsuri preventive este suficientă doar existenţa unei suspiciuni rezonabile în acest sens”
”În ceea ce priveşte măsura preventivă concretă care ar putea fi luată în cauză, judecătorul de drepturi şi libertăţi opinează că nu se impune luarea celei mai grave măsuri. În acest sens observăm faptul că deşi este vorba, cel puţin aparent, de prejudicii semnificative, cuantumul acestora nu este încă stabilit pe calea unei expertize de specialitate astfel încît, cel puţin la acest moment, referirea la aceste prejudicii nu poate avea o tărie deosebită. Mai departe, oricît de mare ar fi prejudiciul, nu trebuie uitat că este vorba de infracţiuni economice şi care, de regulă, nu pot justifica luarea măsurii arestării preventive în aceeaşi măsură cum o poate face comiterea unor infracţiuni de violenţă împotriva persoanelor. Nu este lipsit de relevanţă nici faptul că urmărirea penală se desfăşoară din anul 2020 şi că la dosarul cauzei a fost strîns un material probator deosebit de amplu, constînd în 115 volume de urmărire penală. Constatăm astfel o desfăşurare firească a activităţii de strîngere de probe şi care nu pare să fi fost împiedicată de prezenţa în libertate, pînă acum, a inculpaţilor”, a explicat Tribunalul București.
”Pe de altă parte, nu au fost prezentate date din care să rezulte că inculpaţii ar urmări să se sustragă de la procesul penal, să fugă, să ascundă sau să denatureze probe. În astfel de condiţii este greu de justificat de ce s-ar impune tocmai acum privarea de libertate în mod preventiv a inculpaţilor şi de ce o măsură mai uşoară nu ar fi suficientă. Prin urmare, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că în cauză este suficient pentru necesităţile urmăririi penale, pentru buna desfăşurare a activităţii de strîngere de probe şi pentru a se asigura prezenţa inculpaţilor la procesul penal ca să se dispună controlul judiciar. Această măsură preventivă, prin conţinutul ei concret, poate satisface scopurile mai sus arătate şi nici nu reprezintă o ingerinţă deosebită în drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor supuse ei”, a mai susținut Tribunalul București.
Mai multe despre acuzațiile aduse lui Marian Vanghelie puteți citi în articolul de mai jos
