Cristi Ciuperca
Înalta Curte de Casație și Justiție a dat luni, 5 decembrie, sentința finală în dosarul corupției de la Autoritatea Națională de Restituirea Proprietăților în care au fost implicați afaceriști celebri ca Dorin Cocoș, Sergiu Diacomatu sau Stelian Gheorghe zis Stelu. În cazul Alinei Bica, Completul de 5 judecători de la Secția Penală a Înaltei Curți de Casație a menținut decizia instanței de fond, atunci când judecătorii au achitat-o pe fosta șefă a DIICOT pentru acuzația că ar fi primit mită de la familia lui Dorin Cocoș. Așadar, în cazul Alinei Bica s-a menținut decizia de achitare, nepronunțându-se o decizie pe prescripție.
Ce au decis judecătorii
Respinge, ca nefondată, cererea de repunere pe rol formulate de inculpații Gheorghe Stelian și Diacomatu Sergiu Ionuț. I. Admite apelurile declarate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direc?ia Na?ională Anticorup?ie, partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice și inculpații Dumitrean Crinuţa Nicoleta, Diacomatu Sergiu Ionuţ, Gheorghe Stelian ?i Cocoş Dorin împotriva sentinţei penale nr. 399 din data de 29 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosarul nr. 4397/1/2014. Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi, rejudecând: În baza art. 396 alin. (8) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, încetează procesul penal față de inculpații Dumitrean Crinuţa Nicoleta, Diacomatu Sergiu Ionuţ și Gheorghe Stelian sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 297 alin. (1) din Codul penal, art. 309 din Codul penal şi art. 5 din Codul penal, respectiv, sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 din Codul penal rap. la art. 132 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art. 297 alin. (1) din Codul penal, art. 309 din Codul penal şi art. 5 din Codul penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale. Constată că inculpata Dumitrean Crinuţa Nicoleta a fost reţinută, arestată preventiv ?i arestată la domiciliu de la 24.11.2014 la 12.06.2015. În baza art. 396 alin. (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, încetează procesul penal față de inculpatul Cocoş Dorin, sub aspectul săvâr?irii infrac?iunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 teza I şi teza a II-a din Codul penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 şi art. 5 din Codul penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale. Menţine dispoziţia de confiscare specială, de la inculpatul Cocoş Dorin, a sumei de 10.000.000 euro sau echivalentul în lei la cursul de schimb al BNR la data executării măsurii. Constată că inculpatul a fost reţinut în data de 29.01.2015 şi arestat preventiv şi la domiciliu în perioada 30.01.2015 la 21.06.2015. Obligă pe inculpatul Nuţiu Emil, în solidar cu inculpaţii Dumitrean Crinuţa-Nicoleta, Diacomatu Sergiu Ionuţ şi Gheorghe Stelian, la plata sumei de 218.353.075 lei, cu titlu de despăgubiri civile, actualizată în funcţie de indicele de inflaţie, de la data emiterii titlurilor de conversie nr.1051/20.05.2011, nr.1052/20.05.2011, nr.1372/24.05.2011, nr.1379/24.05.2011 şi până la achitarea integrală a sumei, precum şi la plata dobânzii legale penalizatoare aferentă sumei stabilită cu titlu de despăgubiri, calculată de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la achitarea integrală a acestei sume. În baza art. 275 alin. (1) pct. 1 lit. c) din Codul de procedură penală obligă inculpatul Nu?iu Emil la plata sumei de 7000 lei, cheltuieli judiciare către stat în primă instan?ă. Modifică temeiul de drept al obligării inculpaților Dumitrean Crinuţa Nicoleta, Diacomatu Sergiu Ionuţ ?i Gheorghe Stelian la plata cheltuielilor judiciare către stat în primă instan?ă, re?inând inciden?a art. 275 alin. (1) pct. 3 lit. b) din Codul de procedură penală. În majoritate, Menţine celelalte dispoziţii ale sentin?ei apelate ce nu contravin prezentei decizii. În unanimitate, II. Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii Nuţiu Emil ?i Alexandru Lăcrămioara împotriva aceleiaşi sentinţe. III. Constată că prin încheierea din data de 22 iunie 2020 s-a luat act de retragerea apelurilor formulate de inculpaţii Vasilescu Oana şi Teodorescu Cătălin Florin împotriva aceleia?i sentin?e penale, dispunându-se obligarea acestora la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, ocazionate de soluţionarea apelurilor formulate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorup?ie, partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice ?i de inculpa?ii Dumitrean Crinuţa Nicoleta, Diacomatu Sergiu Ionuţ, Gheorghe Stelian ?i Cocoş Dorin rămân în sarcina acestuia. În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă pe inculpaţii Nuţiu Emil ?i Alexandru Lăcrămioara la plata sumei de câte 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate stat în apel. În baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii Gheorghe Stelian, Alexandru Lăcrămioara, Diacomatu Sergiu Ionuţ (foto mai jos), Teodorescu Cătălin Florin, Vasilescu Oana, Bica Alina Mihaela, Mihăilescu Ionuţ-Florentin, Baciu Remus Virgil, Bogdan Dragoş George şi Cocoş Alin, în sumă de câte 1360 lei, precum ?i onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii Dumitrean Crinuţa Nicoleta şi Nuţiu Emil, în sumă de câte 340 lei, rămân în sarcina statului ?i se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 decembrie 2022.
…………………
Sergiu Diacomatu a recuzat patru judecători din Completul de 5 pentru schimbarea termenului de pronunțare a verdictului. Cererea sa a fost respinsă
Inițial, Completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție stabiliseră data verdictului final în procesul de corupție al VIP-urilor de la ANRP pe 12 decembrie. Patru din cei cinci membri au completului au decis să schimbe termenul de anunțare a verdictului din 12 decembrie în 23 noiembrie.
”Cu majoritate: Văzând aspectele rezultate în urma deliberării, în vederea soluţionării cauzei cu celeritate, în baza art.353 alin. (10) din Codul de procedură penală: D I S P U N E: 1) Preschimbă din oficiu termenul privind amânarea pronunţării din data de 12 decembrie 2022, în data 23 noiembrie 2022; 2) Se încunoşiinţează părţile prin contactarea telefonică a apărătorilor acestora. Cu opinie separată, În sensul că nu se justifică preschimbarea termenului de pronunţare a hotărârii, ci menţinerea acestuia la data stabilită prin încheierea de şedinţă din 9 noiembrie 2022 (respectiv la 12 decembrie 2022), având în vedere, pe de o parte, împrejurarea că nu există un temei legal care să permită o asemenea măsură procesuală, iar, pe de altă parte, faptul că soluţiile izolate identificate, sub acest aspect, în jurisprudenţa Înaltei Curţi au avut în vedere o situaţie obiectivă, respectiv eliberarea din funcţie, prin pensionare, a unor membri ai completului anterior termenului stabilit pentru pronunţare, iar repunerea pe rol a cauzei ar fi condus la încălcarea caracterului echitabil al procedurii, prin temporizarea cursului procesului penal”, se arată în minuta deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În acest context, unul din inculpații din acest dosar, Sergiu Diacomatu, fost membru în conducerea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților a decis să recuze patru din cei cinci membri ai completului de judecată. Cererea sa a fost respinsă chiar pe 23 noiembrie.
”Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recuzare a doamnelor judecătoare Oana Burnel, Simona Elena Cîrnaru şi Francisca Maria Vasile, precum şi a domnului judecător Dan Andrei Enescu, formulată de apelantul intimat inculpat Diacomatu Sergiu Ionuţ în dosarul nr. 3190/1/2019, înregistrat pe rolul Completului de 5 Judecători P2-2019, având ca obiect apelurile formulate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpaţii Dumitrean Crinuţa Nicoleta, Nuţiu Emil, Alexandru Lăcrămioara, Diacomatu Sergiu Ionuţ, Gheorghe Stelian, Cocoş Dorin şi partea civilă STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE împotriva sentinţei penale nr. 399 din data de 29 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosarul nr. 4397/1/2014. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 noiembrie 2022”, se arată în minuta deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Istoria dosarului
În acest dosar penal DNA a început ancheta în 2014 pentru posibile fapte penale care datează din 2011. În concret, la data de 15.10.2014 Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupție, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafață de13,0535 ha, situat în București, zona Plumbuita, sector 2.
”Concret, la data de 15.03.2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, din care făceau parte suspecta Bica Alina Mihaela și inculpații Alexandru Lăcrămioara și Bogdan Dragoş-George, a aprobat raportul de evaluare, întocmit de un expert evaluator, corespunzător dosarului nr. 22714/FFCC, cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Astfel, membrii Comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei)”, au susținut procurorii DNA.
Beneficiarul supraevaluării este omul de afaceri Stelian Gheorghe zis Stelu.
De asemenea, Alina Bica a mai fost judecată și pentru luare de mită:
La data de 14.06.2014, inculpata Bica Alina Mihaela, a primit, în mod indirect, prin intermediul inculpatului Mihăilescu Ionuț Florentin și în cote parți egale cu acesta, un teren în suprafață de 4.425 metri pătrați situat în Snagov, județul Ilfov. Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Bica Alina Mihaela a dispus-o la data de 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat și de reprezentantă a Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) și care a corespuns interesului inculpaților Cocoș Dorin și Cocoș Alin, în legătură cu dosarul de despăgubire nr.22714/FFCC având ca obiect suma de 377.282.300 lei.
În scopul ascunderii provenienței acestei cote din teren și mascării mitei, inculpatul Mihăilescu Ionuț Florentin împreună cu inculpatul Cocoș Alin, au generat și intermediat tranzacții nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relații cu prieteni și membrii de familie.
Concret, disimularea primirii mitei de către inculpații Bica Alina Mihaela și Mihăilescu Ionuț Florentin a fost realizată în intervalul de timp 2013 – 2014 prin încheierea a două contracte de vânzare – cumpărare succesive în care au fost interpuse persoane apropiate acestora.
La rândul său, în schimbul influenței exercitate asupra lui Bica Alina Mihaela și a altui membru al Comisiei Centrale a A.N.R.P., privind dosarul de restituire menționat, inculpatul Cocoș Dorin a pretins și a primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la beneficiarul drepturilor litigioase (denunțător), suma de 10 milioane euro, cu condiția să-i asigure rezolvarea dosarului său de despăgubire nr.22714/FFCC.
Scopul pentru care au fost oferiți și primiți cei 10 milioane de euro l-a reprezentat intermedierea susținerii interesului pe care îl avea beneficiarul drepturilor litigioase la Comisia ANRP, traficarea putând fi realizată la nivelul unui membru al Comisiei, prin prisma relației pe care inculpatul Cocoș Dorin o avea cu decidenți din mediul politic, ce puteau decide în schimb menținerea în funcția de vicepreședinte a persoanei respective.
Pe fond, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis însă că nu sunt probe că Alina Bica a luat mită.
