Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), instituție condusă de președintele Dumitru Chiriță (foto, sursa ziare.com) și aflată în mijlocul scandalului care vizează facturile umflate primite de consumatori pentru curent și gaze, se luptă să anuleze în instanță o decizie a Curții de Conturi de anul trecut.
Procesul va începe în aprilie la Curtea de Apel București. NewsOnline a studiat dosarul de la Curtea de Apel și a descoperit ce nereguli au găsit la ANRE auditorii Curții de Conturi. Controlul s-a făcut în 2021, Curtea de Conturi auditând activitatea ANRE din 2020, primul an de pandemie în România având în vedere că starea de urgență s-a declarat în 18 martie 2020.
Astfel, conform verificărilor auditorilor Curții de Conturi în 2020 ANRE a plătit ore suplimentare pentru cei 60 de salariați în valoare totală de 928.483 de lei. Problema identificată este că pentru cel puțin pentru o parte din salariații care au încasat bani pentru ore suplimentare ANRE nu justifică de ce a plătit aceste sume de bani sau de ce nu a acordat salariaților, în compensație, ore libere pentru orele suplimentare plătite.
”Auditorii au constatat efectuarea de cheltuieli de natură salarială în sumă de 11.265 de lei ce reprezintă ore suplimentare plătite salariaților pentru care autoritatea nu a justificat imposibilitatea compensării cu ore libere”, a stabilit Curtea de Conturi, Auditorii au impus conducerii ANRE să dispună măsuri și să intre în legalitate, urmând să extindă verificările asupra orelor suplimentare plătite salariaților în 2020 în vederea identificării posibilelor cazuri în care salariaților le-au fost plătite ore suplimentare cu încălcarea prevederilor legale.
Mai mult, Curtea de Conturi spune despre cei de la ANRE că ”prin notele de chemare la ore suplimentare în unele cazuri NU au detaliat activitățile/acțiunile pentru care urmează să fie prestate ore suplimentare și timpul necesar pentru realizarea fiecărei activități”.
În contestația depusă la Curtea de Apel București conducerea ANRE susține că ”plata orelor suplimentare nu întrunește condițiile unei abateri deoarece nu încalcă prevederile legale, toate condițiile impuse de Codul muncii și Contractul colectiv de muncă fiind respectate întru totul. Curtea de Conturi cu exces de putere și cu încălcarea dispozițiilor legale a ignorat dispozițiile imperative ale Codului muncii”.
Curtea de Conturi a mai constatat nereguli și în cazul unei proceduri de achiziție derulată în 2020 de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei pentru servicii de pază pentru două locații ale instituției, cea din Șoseaua Cotroceni nr. 4 și cea din Bd Carol nr. 29.
Mai exact, auditorii Curții au descoperit ”nerespectarea prevederilor legale privind estimarea valorii achiziției serviciilor de pază prin luarea în calcul a unui număr mai mare de ore de pază decât cele aferente perioadei pentru care s-a calculat”. Mai simplu sus, ANRE a ”umflat” unui contract de achiziție de servicii de pază.
Firma beneficiară a contractului cu ANRE pus în discuție de Curtea de Conturi este SC Scorseze Reaction SRL deținută de Ionel Pavel. Auditorii Curții au stabilit că în raport cu ANRE cei de la Scorseze au practicat un tarif mai mare decât prețul pieței.
”Majorarea valorii estimate a achiziției a permis societății de pază practicarea în relația cu ANRE a unui tarif unitar mai mare față de tarifele practicate pe piață fiind identificată în aplicația informatică SEAP o atribuire de servicii de pază către prestatorul Scorseze Reaction (post de pază permanent, perioadă comparabilă) publicată în data de 27.04.2020 la tarif unitar de 17,82 lei/oră/agent față de 19,25 lei/oră/agent (practicat în relația cu ANRE n.r.)”, au arătat auditorii Curții de Conturi.
