Cristi Ciuperca
Ministerul Fondurilor l-a detașat încă de la mijlocul lunii august pe comisarul șef de poliție Cristian Loleș de la Inspectoratul de Poliție al județului Galați, pe o perioadă de 6 luni, la Corpul control și implementare strategie anticorupție, pe funcția publică vacantă de execuție de consilier, clasa I, grad profesional superior
Într-un răspuns trimis la solicitarea NewsOnline Ministerul Fondurilor Europene a justificat recrutarea lui Loleș prin faptul că ar fi un polițist cu experiență: ”Potrivit documentelor înaintate, domnul Cristian Loleș are o experiență de peste 20 ani în domenii precum combaterea infracționalității transfrontaliere, combaterea criminalității economico-financiare etc., îndeplinind condițiile de studii și de vechime în specialitatea studiilor necesare ocupării funcției publice. Detașarea acestuia la Ministerul Fondurilor Europene s-a realizat în baza prevederilor art. 502 alin. (1) lit. b) și ale art. 505 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit prevederilor legale mai sus menționate raportul de serviciu al funcționarilor publici se poate modifica prin detașare, iar în cazul funcţionarilor publici cu statut special, precum şi funcţionarii publici care ocupă funcţii publice specifice, detaşarea pe funcţii publice generale sau pe funcţii specifice se realizează cu înştiinţarea prealabilă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, cu 10 zile înainte de dispunerea măsurii”
Surse din mediul judiciar au declarat însă pentru NewsOnline că detașarea polițistului Loleș lasă semne de întrebare având în vedere că acesta a înregistrat probleme în activitatea sa de la Galați, primind spre exemplu calificativul ”satisfăcător” pentru activitatea ca șef al Poliției Rurale Smârdan din 2016.
NewsOnline a întrebat Ministerul Fondurilor dacă știe despre evaluarea care i s-a făcut polițistului Loleș de către superiorii săi iar răspunsul Ministerului a fost că ”în ceea ce privește calificativul obținut de domnul Cristian Loleș ca urmare a activității desfășurate în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Fondurilor Europene nu deține informații privind aspectele semnalate” și că ”potrivit dispozițiilor legale în vigoare, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, modificarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici prin detașare nu este condiționată de obținerea unui anumit calificativ la evaluarea preformanțelor profesionale individuale”.
Loleș a contestat în instanță fișa de evaluare cu calificativul satisfăcător, Tribunalul Galați respingând în decembrie 2018 contestația lui Cristian Loleș, iar în martie 2019 Curtea de Apel Galați a respins definitivul recursul polițistului împotriva deciziei tribunalului de a menține ca validă fișa de evaluare cu calificativul satisfăcător.
Interesant este că pe rolul Tribunalului Galați mai există un alt dosar în care comisarul Cristian Loleș apare ca reclamant în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului Galați într-un proces având ca obiect ”anulare act administrativ Fişă evaluare de serviciu – perioada 01.01.2017 – 31.12.2017”. Conform deciziei din 11 februarie 2019, Loleș a pierdut și acest dosar, decizia magistraților fiind de a ”Respinge acţiunea formulată de reclamantul LOLEŞ CRISTIAN în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI GALAŢI, ca neîntemeiată”. Până în acest moment, din verificările NewsOnline, la Curtea de Apel Galați nu s-a înregistrat un recurs la dosarul privind fișa de evaluare din 2017.
Polițistul Loleș nu a reușit să gestioneze o ”situație operativă explozivă”
În motivarea deciziei sale referitoare la fișa de evaluare din 2016, obținută de NewsOnline de pe rolii.ro, Tribunalul Galați arată de ce a menținut fișa de evaluare cu calificativul satisfăcător precum și care au problemele care s-au descoperit în activitatea lui Cristian Loleș
Astfel, în ceea ce privește indicatorii de evaluare, la capitolul – Analizarea situației operative și evoluția fenomenului infracțional și dispunerea de măsuri în consecință – s-a reținut în fișa de evaluare că ”ofițerul, având funcția de șef secție rurală, în condițiile în care s-a confruntat cu o situație operativă explozivă (comunele Pechea și Slobozia Conachi) nu a întocmit nicio analiză operativă și nu a propus nicio măsură de remediere pentru aceste situații. Mai mult, conducerea Poliției Municipiului Galați a solicitat conducerii IPJ Galați de două ori instituirea de zone speciale de siguranță publică pe cele două comune nominalizate, fapt ce a impus folosirea de forțe suplimentare de la celelalte subunități de poliție arondate, creând un dezechilibru în activitatea proprie a acestora”
”Din declarația martorilor C_____ Ș_____ T______ și M_____ C_______ audiați în cauză (f..42-45 vol. II) a rezultat că, în anul 2016, datorită creșterii numărului de infracțiuni față de perioadele anterioare, s-a instituit de către IPJ G_____ o zonă specială de siguranță publică pe raza comunelor arondate, confirmându-se astfel cele reținute în Procesul-verbal din data de 14.02.2017 și în Raportul nr. xxxxxxx/14.02.2017. Reclamantul a susținut că au fost dispuse măsuri în limita posibilităților având în vedere numărul redus de personal față de numărul cetățenilor din comunele arondate dar nu a făcut dovada că a întocmit analize operative și că a propus măsuri de remediere în conformitate cu cerințele prevăzute la Cap. D din Fișa postului nr. xxxxxx/16.07.2015, astfel încât criticile acestuia cu privire la punctajul obținut la acest indicator nu pot fi primite. De altfel, în Raportul nr. xxxxx/16.02.2018 întocmit de Comisarul șef de poliție R_____ M_____ (f. 108-111) s-a reținut că reclamantul nu a propus niciun program managerial de creștere a eficienței serviciului polițienesc în zona arondată sau soluții de remediere a neajunsurilor constatate, toate măsurile adoptate fiind instituite de șefii ierarhici în vederea ținerii sub control a situației operative.Totodată nu poate fi reținută susținerea reclamantului potrivit căreia în ”Evaluarea activității desfășurate de către lucrătorii de poliție din cadrul Secției 2 Poliție Rurală S______ în perioada” înregistrată cu nr. xxxxxxx/10.01.2017 (f. 41-51) nu au fost evidențiate deficiențe, având în vedere că evaluarea lucrătorilor de poliție din cadrul secției se face după alți indicatori (aceștia având alte atribuții în fișa postului) decât evaluarea reclamantului”, se arată în motivarea deciziei Tribunalului Galați.
În ceea ce privește organizarea, coordonarea, îndrumarea activităților care se desfășoară în cadrul formațiunilor din subordine – s-a reținut în fișa de evaluare că ”reclamantul a desfășurat în condiții slabe activitățile prevăzute în fișa postului pe această linie, toate activitățile organizate la nivelul secției fiind coordonate, în majoritatea cazului, doar de către cei doi ofițeri din cadrul secției, nu de puține ori aceștia plângându-se de slaba implicare a șefului subunității în activitățile specifice”
”Acest fapt este confirmat și prin declarația martorilor audiați în cauză. Martorul C_____ Ș_____ T______ (f. 42-43), care a arătat că la nivelul Secției 2 Poliție Rurală S______ cel care întocmea analizele operative și care coordona în fapt activitatea secției de poliție era polițistul M_____ C_______, reclamantul neavând inițiative în organizarea activității polițienești la nivelul unității pe care o conducea, toate activitățile fiind discutate în prealabil cu domnul M_____ C_______. Martorul M_____ C_______ a declarat (f. 44-45) că activitatea la nivelul secției de poliție era coordonată mai mult de cei doi ofițeri de poliție decât de către reclamant, acesta implicându-se doar cu prezența și cu adusul la cunoștință a ordinelor primite de la superiori, fără a trasa direcții pentru rezolvarea acestora. A mai arătat că analizele operative de la nivelul secției de poliție erau întocmite de el și semnate de reclamant, fără ca acesta din urmă să vină cu propuneri. De altfel, în formularul ”Ghid pentru desfășurarea interviului de evaluare a activității profesionale în anul 2016” (f. 23), la pct. 3 reclamantul a menționat cu un factor negativ care a influențat performanța profesională a fost experiența scăzută în activitate. Față de cele menționate, nu poate fi reținută susținerea reclamantului (Loleș n.r.) potrivit căreia în ”Evaluarea activității desfășurate de către lucrătorii de poliție din cadrul Secției 2 Poliție Rurală S______ în perioada” înregistrată cu nr. xxxxxxx/10.01.2017 (f. 41-51) nu au fost evidențiate deficiențe”, explică în motivare Tribunalul Galați.
De asemenea, referitor la organizarea activităților specifice prin documente de planificare și analizarea stadiului calității și eficienței acestuia – s-a reținut, tot în fișa de evaluare că, ”nu de puține ori, lucrătorul (Loleș n.r.) a demonstrat slabe calități pe această linie, identificându-se în acest sens situația creată la nivelul celor două comune arondate secției pentru care s-a instituit zona specială unde, la finalul perioadei în care s-a acționat, rezultatele nu au fost cele urmărite, situația operativă înregistrând un trend ascendent. Acest lucru s-a datorat și modului total defectuos de implicare și planificare a efectivelor din subordine de către șeful de secție (Loleș n.r.)”
”Din declarațiile martorilor audiați în cauză a rezultat că, deși creșterea numărului de infracțiuni este fluctuantă, ele neavând legătură cu persoana care coordonează secția de poliție, reclamantul (Loleș n.r.) nu a avut nicio inițiativă de organizare a activității la nivelul unității pe care o conducea, astfel încât nu pot fi reținute criticile reclamatului cu privire la calificativul acordat la acest indicator”, se mai arată în decizia Tribunalului Galați care decis menținerea fișei de evaluare cu calificativul satisfăcător.
Mai mult în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, Inspectoratul Județean de Poliție Galați arată că între Cristian Loleș și conducerea Poliției Municipiului Galați au existat numeroase probleme de comunicare, ”reclamantul dând dovadă de slabe aptitudini personale de relaționare cu colegii de serviciu, cărora nu a reușit să le câștige încrederea și respectul”
