
În sarcina fostului primar Daniel Maricuța, a secretarei Elena Scumpu și a celorlalte persoane trimise în judecată procurorii DNA au reținut acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, spălare de bani și instigare la spălare de bani.
”În perioada 2000 – 2015, în calitate de primar și de președinte al Comisiei locale pentru aplicarea legilor fondului funciar al comunei Șelimbăr, județul Sibiu, inculpatul Maricuța Ioan Daniel împreună cu inculpata Scumpu Elena și cu un alt inculpat, persoană fără calitate specială, ar fi constituit o grupare infracțională ce avea ca scop acapararea abuzivă a unor terenuri, prin nesocotirea drepturilor legale ale persoanelor îndreptățite la reconstituire, și valorificarea acestora către diverși investitori. Valoarea de piață însemnată a acestor terenuri era determinată de poziționarea lor, în aria comunei Șelimbăr situată in vecinătatea municipiului Sibiu. Astfel, profitând de funcțiile deținute la nivelul comisiei locale menționate, inculpații Maricuța Ioan Daniel și Scumpu Elena ar fi determinat mai mulți solicitanți îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate sau moștenitori ai acestora să accepte semnarea unor procuri notariale prin care să împuternicească anumite persoane indicate de inculpați să vândă terenurile care urmau a fi atribuite”, au stabilit procurorii anticorupție.
Conform DNA, prin actele de abuz în serviciu Maricuța Ioan Daniel și Scumpu Elena ar fi obținut un folos necuvenit pentru membrii grupului infracțional constând în dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 36,38 hectare cu o valoare de 15.800.726 euro (valoarea de piață în 2018).
Printr-o decizie pronunțată pe 18 iulie, pronunțată în procedura de Cameră Preliminară, Curtea de Apel Alba Iulia a constatat neregularitatea rechizitoriului întocmit de procurorul de la DNA – Structura Centrală, judecătorul reclamând vicii majore în ancheta DNA care a dus la trimiterea în judecată a ”Dosarului Maricuța”. Judecătorul de la Alba Iulia a arătat că DNA nu a fost în stare să descrie corect faptele de care sunt acuzați unii dintre inculpați.
”Constată neregularitatea rechizitoriului întocmit la data de 29.03.2022 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție, în dosarul de urmărire penală nr. 148/P/2021, în ceea ce privește descrierea faptelor, după cum urmează: -în cazul infracțiunii de constituire a grupului infracțional organizat, sub aspectul neindicării precise și concrete a actelor de constituire, sprijin și aderare la grupul infracțional organizat, respectiv neindicarea momentului comiterii actului/actelor imputate, în cazul tuturor inculpaților vizați de acuzație; -în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu în formă continuată imputate inculpaților Maricuța Ioan Daniel și Scumpu Elena, în privința lipsei mențiunii concrete a acțiunilor imputate inculpaților ca realizând tipicitatea obiectivă a infracțiunii, precizarea clară a momentului consumării fiecărui act material, precizarea prejudiciilor produse prin fiecare act material, cu indicarea momentului producerii primei pagube, atunci când actul material a condus la producerea unei pagube pe o perioadă de timp; -în cazul infracțiunilor de spălare de bani, sub aspectul lipsei de claritate a acuzațiilor aduse inculpaților persoane fizice datorită nedescrierii circuitului financiar individualizat (proveniență, cuantum, destinație, scop), iar în cazul inculpaților persoane juridice datorită lipsei descrierii activităților realizate în numele societăților și lipsei individualizării actelor de creditare”, se arată în decizia Curții de Apel Alba Iulia din 18 iulie.
Curtea de Apel Alba Iulia a mai decis: ”Comunică procurorului copia prezentei încheieri, cu menţiunea de a remedia neregularităţile actului de sesizare şi de a comunica judecătorului de cameră preliminară, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei”.
Următorul termen în acest dosar a fost fixat pentru 7 septembrie.
Ancheta în acest dosar a fost începută în 2014 de procurorii DNA – Serviciul Teritorial Alba Iulia dar după un început ”în forță” dosarul s-a cam blocat la Alba Iulia unde investigația a mers mai mult ”în gol”, dosarul fiind preluat în 2021 la Structura Centrală a DNA.
Prin încheierea din 18 iulie Curtea de Apel Alba Iulia a mai constatat nulitatea absolută a unor încheieri pronunțate de Tribunalul Alba și Tribunalul Sibiu în 2011, 2015 și 2016, dispunând excluderea din materialul probator a datele obținute privind tranzacțiile financiare ale inculpaților vizați și pentru perioadele indicate în încheieri, inclusiv valorificarea lor în procedee probatorii ulterioare.
”Constată nelegalitatea obținerii probelor privind tranzacțiile financiare efectuate în afara perioadelor menționate în încheierile și mandatele emise de judecătorul de drepturi și libertăți și dispune excluderea acestora, inclusiv valorificarea lor în procedee probatorii ulterioare. Constată nulitatea absolută a încheierii nr. 8/05.02.2016 a judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul Alba și exclude datele obținute în urma dispunerii efectuării perchezițiilor informatice, inclusiv valorificarea lor în procedee probatorii ulterioare. Dispune îndepărtarea fizică de la dosar, de către procuror, a proceselor – verbale de redare a măsurilor de supraveghere tehnică realizate în cauză. Dispune înlăturarea tuturor referirilor rezultate din punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică din ordonanța de extindere a urmăririi penale din 09.10.2015, din ordonanța de efectuare în continuare a urmăririi penale din data de 23.10.2015, din ordonanța de efectuare în continuare a urmăririi penale din data de 24.11.2015 și din ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale din data de 25.11.2015. Dispune anularea ordonanțelor procurorului din datele de 11.02.2015, 22.10.2015, 22.10.20.15 și 01.03.2016 și exclude din materialul probator rapoartele de constatare financiar contabilă din 24.04.2015, 08.12.2015, 04.03.2016 și 11.03.2016”, a decis Curtea de Apel Alba Iulia pe 18 iulie.
Cum a argumentat Curtea de Apel excluderea unor probe
”Atât în cererea procurorului, cât și în încheierea judecătorului de drepturi și libertăți (apoi și în mandat) trebuie trecută expres perioada pentru care se solicită transmiterea datelor (inclusiv cea anterioară formulării cererii – Codul de procedură penală comentat, N. ########, ediție aniversară, pg. 392). Adresa comunicată de către procuror instituției financiare, cât și transmiterea datelor, pentru o altă perioadă decât cea menționată expres în încheierea, respectiv mandatul emis de judecătorul de drepturi și libertăți, nu pot fi catalogate decât nelegale și sancționate cu nulitatea absolută. Rezultă cu evidență că datele privind tranzacțiile financiare efectuate, în lipsa autorizării judecătorului de drepturi și libertăți, reprezintă probe nelegal obținute, iar sancțiunea incidentă este cea a excluderii acestora din materialul probator. În concluzie, voi constata nelegalitatea obținerii probelor privind tranzacțiile financiare efectuate în afara perioadelor menționate în încheierile și mandatele emise de judecătorul de drepturi și libertăți și voi dispune excluderea acestora. Cum unele date au fost valorificate în procedee probatorii ulterioare ( de exemplu, cu ocazia întocmirii rapoartelor de constatare financiar contabilă), vor fi excluse și din acestea”, și-a motivat Curtea de Apel Alba Iulia decizia din 18 iulie.
”Concluzia este aceea că procurorul, la data dispunerii efectuării constatărilor financiar contabile, a încălcat dispoziţiilor legale ( art. 172 alin. 9 din Codul de procedură penală ) care fixează cu exactitate condiţiile în care se poate dispune efectuarea unei constatări. Procurorul trebuia să constate că nu sunt îndeplinite în cauză condiţiile prevăzute de lege pentru efectuarea unei constatări şi trebuia, dacă aprecia util (utilitatea este certă în speţă raportat la natura acuzaţiei), să dispună pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea faptelor şi împrejurărilor ce prezentau importanţă pentru aflarea adevărului în cauză, efectuarea unor rapoarte de expertiză. Legea nu îi dă posibilitatea procurorului să aprecieze arbitrar dacă dispune efectuarea unei constatări sau efectuarea unui raport de expertiză, ci îi fixează cu exactitate condiţiile în care poate dispune efectuarea unei constatări”, a argumentat Curtea de Apel Alba Iulia decizia de a exclude de la dosar rapoartele de constatare dispuse la urmărire penală.
Executor judecătoresc trimis în judecată pentru fapte prescrise. Curtea de Apel Alba Iulia a aplicat decizia Curții Constituționale
Competența de soluționare a acestui dosar de către Curtea de Apel Alba Iulia a fost atrasă de trimiterea în judecată de către procurorii DNA a unui executor judecătoresc. Prin încheierea din 18 iulie Curtea de Apel Alba a decis că decizia DNA este nelegală, constatând că faptele executorului judecătoresc erau prescrise din 2018, având în vedere decizia Curții Constituționale.
”În cauza de față, Curtea de Apel #### ##### a fost învestită cu soluționarea prezentei cauze întrucât printre inculpați se numără și executorul judecătoresc ##### ######. Din actul de sesizare rezultă că inculpatul este acuzat de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 297 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal, întrucât, prin emiterea adresei din data de 10 noiembrie 2010 – în calitate de executor judecătoresc, cu intenţie, a înlesnit și a ajutat la săvârşirea de către inculpații ######## #### ###### și ###### ##### a infracțiunii de abuz în serviciu, prin care a fost cauzată o vătămare drepturilor și intereselor legitime ale persoanei vătămate ######### ########. Legea mai favorabilă în cauză a fost stabilită de către procuror ca fiind noul Cod penal. Văzând data comiterii faptei – 10.11.2010 și raportându-ne la limitele de pedeapsă aplicabile – de la 2 ani și 8 luni la 9 ani și 4 luni, constat că, la momentul emiterii rechizitoriului, față de inculpat era incidentă o cauză care împiedica exercitarea în continuare a acțiunii penale, respectiv prescripția răspunderii penale (conform art. 154 alin. 1 lit. c Cod penal, termenul de prescripție a răspunderii penale de 8 ani s-a împlinit în luna noiembrie 2018). (…) Varianta noului Cod penal mai favorabilă inculpatului este cea din perioada ulterioară datei de 25.06.2018 (prin decizia simplă nr. 297/2018 Curtea Constituțională stabilind că soluția legislativă care prevedea întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză din cuprinsul art. 155 alin. 1 Cod penal este neconstituțională), până la intrarea în vigoare a OUG nr. 71/2022, la data de 30.05.2022, legiuitorul ignorând efectele deciziei obligatorii menționate, astfel că art. 155 alin. 1 Cod penal nu a mai prevăzut niciun caz de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale”, se mai arată în motivarea deciziei Curții de Apel Alba Iulia din 18 iulie obținută de newsonline.ro de pe rejust.